Cuprins
- 1. INRODUCERE
- 1.1. Necesitatea colectării, transportului şi depozitării controlate a reziduurilor(aspecte pragmatice, economice şi de protecţia mediului)-pag.3-
- 1.2 Cadrul legislativ al acestei activităţi-pag.4
- 2. CONDIŢIILE NATURALE ALE CARTIERULUI
- 2.1 Aspecte geologice pag.6
- 2.2 Aspecte geomorfologice pag.7
- 2.3 Aspecte pedologice pag.8
- 2.4 Aspecte hidrologice pag.9
- 2.5 Aspecte biotice(vegetaţia, fauna) pag.10
- 3. LOCAŢIA(LOCAŢIILE) POSIBILE PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI
- 3.1 Motivaţia pag.12
- 3.2 Delimitarea perimetrului pag.13
- 3.3 Condiţii geologice, geomorfologice, pedologice, geotehnice, hidrologice, biologice pag.15
- 4. ASPECTE SOCIAL ECONOMICE ALE CARTIERULUI
- - Număr de locuitori pag.16
- - Ocupaţia pag.17
- - Distribuţia spaţială a caselor, cartierelor, obiectivelor economice(agricole, industriale) pag.17
- 5. REZIDUURILE PRODUSE ÎN LOCALITATE
- 5.1 Natura reziduurilor pag.19
- - Menajere
- - Stradale
- 5.2 Cantitatea reziduurilor pag.19
- - Menajere
- - Stradale
- CUPRINS
- 5.3 Calitatea reziuurilor menajere, stradale pag.21
- Analizele efectuate
- 6. PRECOLECTAREA, COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL REZIDUURILOR MENAJERE, STRADALE ŞI INDUSTRIALE
- 6.1 Calcularea numărului de pubele necesare pentru precolectarea şi colectarea reziduurilor menajere pag.23
- 6.2 Calcularea numărului de autovehicule necesare pentru transportul reziduurilor menajere –pag.25
- 6.3 Calcularea cheltuielilor pentru evacuarea reziduurilor pag.28
- 7. CONSTRUCŢIA DEPOZITULUI
- 7.1 Calcularea capacităţii de depozitare pag.29
- 7.2 Calcularea număruluide ani până la închiderea depozitului pag.30
- 7.3 Dimensionarea depozitului pag.31
- 7.4 Tehnologia de construcţie pag.32
- 8. FUNCŢIONAREA DEPOZITULUI
- 8.1 Metode de amplasare a reziduurilor pag.36
- 8.2 Măsuri de protecţie pe timpul funcţionării pag.39
- 9. ÎNCHIDEREA DEPOZITULUI
- 9.1 Metode pag.42
- 9.2 Măsuri de protecţie pag.44
- 10. FOLOSIREA TERENULUI DUPĂ ÎNCHIDERE –pag.46
- 11. CONCLUZII pag.47
- 12. BIBLIOGRAFIE pag.48
Extras din proiect
1. INTRODUCERE
1.1. Necesitatea colectării, transportului şi depozitării controlate a reziduurilor
(aspecte pragmatice, economice şi de protecţia mediului)
Gospodărirea deşeurilor orăşeneşti este una din problemele de mediu cu care se confruntă autorităţile locale.În prezent, situaţia gospodăririi deşeurilor variază în funcţie de mărimea autorităţilor locale, de faptul dacă aceasta este situată în zona urbană sau rurală, precum şi de contextul geografic sau climatic. O dată ce un reziduu a fost produs, el ar trebui să intre într un proces de colectare transport depozitate controlată; gestionat astfel este scos din sistemul comunităţii şi stocat/înmagazinat într un spaţiu unde nu are nici o influenţă negativă asupra componentelor mediului, vieţuitoarelor şi populaţiei.
Deşeurile de orce natură indiferent de calitate şi cantitate au implicaţii negative asupra vieţii şi mediului ambient.În deceniile trecute rezolvarea cea mai ieftină a problemei deşeurilor a fost cea a depozitării în aşa zisele”gropi de gunoi”.Acestea vor rămâne probabil şi în viitor un mijloc de depozitare a deşeurilor dar pentru a face economie de spaţiu şi a reduce la minim impactul asupra mediului ar trebui să se caută soluţii noi. Analiza gestionării deşeurilor ar trebui să fie impusă prin găsirea unor soluţii alternative care să vizeze construcţia de depozite ecologice, care să nu permită poluarea mediului, iar pe de altă parte ea ar trebui să urmărească reducerea producţiei de deşeuri prin valorificarea lor cu ajutorul recuperării materialelor reciclabile, compostarea şi chiar incinerarea lor, urmând ca la sfârşit doar resturile finale să fie îngropate în depozite controlate.
În lipsa unei colectări, a unui transport, a unei depozitări controlate eficace şi bine gândite, acestea ar ajunge în mediu, iar prin natura lor ca factor poluant pot deveni agenţi în răspândirea infecţiilor, virusurilor, bacteriilor, pot conduce la crearea de condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor, a rozătoarelor, muştelor şi cel mai important pot polua solul, apele de suprafaţă şi cele freatice, aerul prin gaze rău mirositoare.Nu în ultimul rand ar trebui luat în considerare şi aspectul deprecierii estetice a cadrului natural, privelişte care provoacă oamenilor dezgust.
În consecinţă, pentru a ne proteja mediul în care trăim şi implicit viaţa, sunt necesare acţiuni de cooperare în toate ramurile economiei, pentru micşorarea cantităţii de deşeuri generate, recuperarea şi reciclarea acestora, concomitent cu neutralizarea şi depozitarea corespunzătoare pentru a le diminua efectul “toxic”.
1. INTRODUCERE
1.2 Cadrul legislativ al acestei activităţi
Pentru ca programul colectare transport depozitare să funcţioneze este necesară o bază legislativă care să se concretizeze în spiritul unei gestiuni corespunzătoare a deşeurilor municipale.
Din baza legislativă existentă până în prezent, mai importante sunt:
- O.U.G nr 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000)aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor(M.Of. nr.44 din 25 iulie 2001).
Această lege garantează că autorităţile administraţiei publice locale sunt cele care au datoria de a supraveghea gestiunea deşeurilor urbane şi de a sancţiona încălcarea legii prin amenzi.
Actul normativ întăreşte cerinţele de mediu privind regimul deşeurilor prin: reducerea cantităţii de deşeuri, refolosirea şi reciclarea, incinerarea şi recuperarea de energie, incinerarea deşeurilor spitaliceşti, compostarea cu obţinere de îngrăşăminte ecologice, depozitarea de instalaţii amenajate conform normelor
- H.G nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată prin H.G nr.268/2005.
Prin adoptarea acestei hotărâri se întăresc cerinţele de mediu privind desfăşurarea activităţii de incinerare a deşeurilor astfel: se impune autorizarea activităţii de incinerare şi coicinerare de o autoritate competentă pentru protecţia mediului, documentaţia care se înaintează autorităţilor competente la solicitarea acordului sau autorizaţiei de mediu pentru o instalaţie de incinerare şi coincinerare trebuie să garanteze că instalaţia este proiectată, echipată şi funcţionează conform normelor, se impune obligaţia unui control şi a unei monitorizări a parametrilor, condiţiilor de funcţionare şi gazelor emise din cadrul procesului de incinerare şi coincinerare iar echipamentele pot fi controlate cu teste anuale sau maxim o dată la 3 ani, reziduurile obţinute din funcţionarea instalaţiilor de ardere trebuie reduse cantitativ şi din punct de vedere al gradului de toxicitate, trebuie reciclare sau transportate şi deozitate astfel încât să se prevină dispersarea în mediu, amplasamentele pentru instalaţiile de ardere trebuiesc proiectate astfel încât să se prevină deversarea accidentală a oricăror tip de substanţă poluantă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Privind Colectarea Transportul si Depozitarea Deseurilor din Cartier Nicolina 2 Iasi.doc