Cuprins
- CAPITOLUL I
- DATE GEOGRAFICE GENERALE
- CAPITOLUL II
- RELIEFUL LOCALITĂŢII
- - Relieful major
- - Relieful minor
- CAPITOLUL III
- DATELE CLIMATICE ALE LOCALITĂŢII
- - Factorii climatogeni
- - Particularităţile principalelor elemente climatice
- CAPITOLUL IV
- HIDROGRAFIA LOCALITĂŢII
- - Apele subterane
- - Apele curgătoare
- - Apele stătoare
- CAPITOLUL V
- ELEMENTE DE VEGETAŢIE ALE LOCALITĂŢII
- CAPITOLUL VI
- ELEMENTE DE FAUNĂ SPECIFICE LOCALITĂŢII
- CAPITOLUL VII
- SOLURILE SPECIFICE LOCALITĂŢII
- CONCLUZII
- ÎNCHEIERE
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
CAPITOLUL I
DATE GEOGRAFICE GENERALE
Pe Glob, intersecţia paralelei 45º51’06” latitudine nordică cu meridianul 27˚25’56” longitudine estică stabileşte poziţia matematică unică a municipiului Tecuci, la Nord de Ecuator şi la Est de primul meridian , în al treilea fus orar.
Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana – Nicoreşti, ambele subunităţi ale podişului Moldovei, la confluenţa râului Bârlad cu paraul Tecuci, aproape de Valea Siretului (10 km), in cuprinsul campiei de terase care poartă numele oraşului, Câmpia Tecuciului.
Oraşul Tecuci se înscrie in categoria cea mai comună a oraşelor din Moldova, anume aceea a aşezărilor de terasă, fiind aşezat în luncă şi pe terasele Bârladului (Cernicari si Tecuci). Cea mai întinsa parte a suprafeţei urbane se afla în cuprinsul albiei majore a râului Bârlad (cartirele Tecuciul Nou, Cuza Vodă, Focşa, Gării (C.F.R.), zona Industrială, etc.)
Pe terasa Tecuci şi pe fruntea acesteia sunt aşezate cartierele: Militari, Poştei, Gh. Petraşcu, Bulgari, partea vestică a Tecuciului Nou şi o mare parte din vechea vatră urbană.
Tot pe aceasta terasă este localizat şi cartierul Nicolae Balcescu din vestul municipiului, pe interfluviul Bârlad – Siret, la Vest de calea ferată. Administrativ – teritorial, municipiul Tecuci aparţine judeţului Galaţi, fiind amplasat în partea central – nord vestică a acestuia.
Prezenţa municipiului Tecuci în cadrul fizico – geografic al văii şi teraselor râului Bârlad determină influenţe asupra climei, apelor, vegetaţiei, faunei si solurilor. Chiar dacă nu sunt efectuate măsuratori complete, riguroase si constante asupra tuturor elementelorde climă, se constată cu uşurinţă existenţa modificărilor compoziţiei aerului şi ale apei râului Bârlad, care până în 1970 prelua întreaga cantitate de apă uzată provenită de pe cuprinsul oraşului. Au fost introduse importante modificări şi la nivelul vegetaţiei, faunei şi solurilor ca urmare a activităţii economice desfăşurate de om în acest spaţiu geografic.
Raportându-se la aşezările importante din jur, municipiul se află la 20 km de Maraşeşti, 40 km de Focşani, 50 km de Bârlad şi Tg Bujor, 80 km de Galaţi, 180 km de Iaşi, 240 km de Bucureşti etc.
La nivelul municipiului Tecuci se intâlnesc artere de comunicaţii foarte importante, care mijlocesc legături rapide şi sigure pe Valea Bârladului, sau între aceasta şi Valea Siretului, deservind în acelaşi timp întreaga zona înconjuratoare a Tecuciului.
Tecuciul este unul din puţinele noduri feroviare ale ţarii care dispune de patru direcţii de orientare a liniilor ferate (spre Galaţi, Iaşi, Maraşeşti şi Făurei) şi tot atâtea pentru şosele (spre Galaţi, Bârlad, Tişiţa, Tg Bujor) cărora li se adaugă drumurile locale, spre localităţile rurale vecine (Movileni, Furceni), reliefându-se si mai pregnant “poziţia de intersecţie a oraşului Tecuci”.
Apariţia şi dezvoltarea oraşului Tecuci în Câmpia Tecuciului este urmare a existenţei factorilor fizico – geografici favorabili menţionaţi, dar şi a unor cerinţe de ordin social şi economic. Astfel, Tecuciul se dezvoltă la intersecţia unor vechi drumuri comerciale care străbateau Valea Bârladului, cu cele care veneau din Valea Siretului şi Valea Prutului, axa principală fiind dată de Valea Bârladului, cu oraşe la distanţa de o poşta: Tecuci – Bârlad – Vaslui.
Nu sunt lipsite de importanţa resursele mari de apă potabilă pentru alimentarea oraşului, precum şi înclinarea uşoară a teraselor care permite scurgerea naturală a apelor în exces, rolul factorilor climatici, în special al celor dinamici, care contribuie la indepărtarea eficientă a noxelor eliminate în oraş.
CAPITOLUL II
RELIEFUL LOCALITĂŢII
Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agentilor externi din regiunea noastră.
Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne si pietrişuri) relieful municipiului Tecuci este foarte tânăr (8.000 – 10.000 de ani).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul Fizico-Geografic al Localitatii de Domiciliu - Tecuci.doc