Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 6623
Mărime: 171.91KB (arhivat)
Publicat de: Alistar Filip Matei
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. CAPITOLUL I
  2. DATE GEOGRAFICE GENERALE
  3. CAPITOLUL II
  4. RELIEFUL LOCALITĂŢII
  5. - Relieful major
  6. - Relieful minor
  7. CAPITOLUL III
  8. DATELE CLIMATICE ALE LOCALITĂŢII
  9. - Factorii climatogeni
  10. - Particularităţile principalelor elemente climatice
  11. CAPITOLUL IV
  12. HIDROGRAFIA LOCALITĂŢII
  13. - Apele subterane
  14. - Apele curgătoare
  15. - Apele stătoare
  16. CAPITOLUL V
  17. ELEMENTE DE VEGETAŢIE ALE LOCALITĂŢII
  18. CAPITOLUL VI
  19. ELEMENTE DE FAUNĂ SPECIFICE LOCALITĂŢII
  20. CAPITOLUL VII
  21. SOLURILE SPECIFICE LOCALITĂŢII
  22. CONCLUZII
  23. ÎNCHEIERE
  24. BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

CAPITOLUL I

DATE GEOGRAFICE GENERALE

Pe Glob, intersecţia paralelei 45º51’06” latitudine nordică cu meridianul 27˚25’56” longitudine estică stabileşte poziţia matematică unică a municipiului Tecuci, la Nord de Ecuator şi la Est de primul meridian , în al treilea fus orar.

Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana – Nicoreşti, ambele subunităţi ale podişului Moldovei, la confluenţa râului Bârlad cu paraul Tecuci, aproape de Valea Siretului (10 km), in cuprinsul campiei de terase care poartă numele oraşului, Câmpia Tecuciului.

Oraşul Tecuci se înscrie in categoria cea mai comună a oraşelor din Moldova, anume aceea a aşezărilor de terasă, fiind aşezat în luncă şi pe terasele Bârladului (Cernicari si Tecuci). Cea mai întinsa parte a suprafeţei urbane se afla în cuprinsul albiei majore a râului Bârlad (cartirele Tecuciul Nou, Cuza Vodă, Focşa, Gării (C.F.R.), zona Industrială, etc.)

Pe terasa Tecuci şi pe fruntea acesteia sunt aşezate cartierele: Militari, Poştei, Gh. Petraşcu, Bulgari, partea vestică a Tecuciului Nou şi o mare parte din vechea vatră urbană.

Tot pe aceasta terasă este localizat şi cartierul Nicolae Balcescu din vestul municipiului, pe interfluviul Bârlad – Siret, la Vest de calea ferată. Administrativ – teritorial, municipiul Tecuci aparţine judeţului Galaţi, fiind amplasat în partea central – nord vestică a acestuia.

Prezenţa municipiului Tecuci în cadrul fizico – geografic al văii şi teraselor râului Bârlad determină influenţe asupra climei, apelor, vegetaţiei, faunei si solurilor. Chiar dacă nu sunt efectuate măsuratori complete, riguroase si constante asupra tuturor elementelorde climă, se constată cu uşurinţă existenţa modificărilor compoziţiei aerului şi ale apei râului Bârlad, care până în 1970 prelua întreaga cantitate de apă uzată provenită de pe cuprinsul oraşului. Au fost introduse importante modificări şi la nivelul vegetaţiei, faunei şi solurilor ca urmare a activităţii economice desfăşurate de om în acest spaţiu geografic.

Raportându-se la aşezările importante din jur, municipiul se află la 20 km de Maraşeşti, 40 km de Focşani, 50 km de Bârlad şi Tg Bujor, 80 km de Galaţi, 180 km de Iaşi, 240 km de Bucureşti etc.

La nivelul municipiului Tecuci se intâlnesc artere de comunicaţii foarte importante, care mijlocesc legături rapide şi sigure pe Valea Bârladului, sau între aceasta şi Valea Siretului, deservind în acelaşi timp întreaga zona înconjuratoare a Tecuciului.

Tecuciul este unul din puţinele noduri feroviare ale ţarii care dispune de patru direcţii de orientare a liniilor ferate (spre Galaţi, Iaşi, Maraşeşti şi Făurei) şi tot atâtea pentru şosele (spre Galaţi, Bârlad, Tişiţa, Tg Bujor) cărora li se adaugă drumurile locale, spre localităţile rurale vecine (Movileni, Furceni), reliefându-se si mai pregnant “poziţia de intersecţie a oraşului Tecuci”.

Apariţia şi dezvoltarea oraşului Tecuci în Câmpia Tecuciului este urmare a existenţei factorilor fizico – geografici favorabili menţionaţi, dar şi a unor cerinţe de ordin social şi economic. Astfel, Tecuciul se dezvoltă la intersecţia unor vechi drumuri comerciale care străbateau Valea Bârladului, cu cele care veneau din Valea Siretului şi Valea Prutului, axa principală fiind dată de Valea Bârladului, cu oraşe la distanţa de o poşta: Tecuci – Bârlad – Vaslui.

Nu sunt lipsite de importanţa resursele mari de apă potabilă pentru alimentarea oraşului, precum şi înclinarea uşoară a teraselor care permite scurgerea naturală a apelor în exces, rolul factorilor climatici, în special al celor dinamici, care contribuie la indepărtarea eficientă a noxelor eliminate în oraş.

CAPITOLUL II

RELIEFUL LOCALITĂŢII

Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agentilor externi din regiunea noastră.

Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne si pietrişuri) relieful municipiului Tecuci este foarte tânăr (8.000 – 10.000 de ani).

Preview document

Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 1
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 2
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 3
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 4
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 5
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 6
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 7
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 8
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 9
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 10
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 11
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 12
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 13
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 14
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 15
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 16
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 17
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 18
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 19
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 20
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 21
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 22
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 23
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 24
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 25
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 26
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 27
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 28
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 29
Studiul fizico-geografic al localității de domiciliu - Tecuci - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Studiul Fizico-Geografic al Localitatii de Domiciliu - Tecuci.doc

Alții au mai descărcat și

Culoarul Siretului în sectorul Pașcani Mircești

I. INTRODUCERE 1.Motivaţia alegerii temei. Astăzi, când in mod deosebit se pune problema valorificării pe scara tot mai complexa a resurselor...

Megalopolisuri Mondiale

Megalopolisurile (termen introdus de geograful Jean Gottman) reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra celorlalte...

Analiză Urbană Asupra Orașului Tecuci

Ca orice alt spațiu geografic orașul Tecuci a suferit modificări în timp, a evoluat astfel încât astăzi oferă locuitorilor săi într-o mai mică sau...

Municipiul Tecuci - Date Demografice

Date demografice Datorita recesiunii economice ce a caracterizat inceputul secolului al XX-lea, si a sporului migratoriu redus, in anul 1912 se...

Tecuci - poziție geografică

1. Câmpia Tecuciului-poziţie geografică Câmpia Tecuciului se manifestă ca o regiune de contact între unitatea majoră de relief a Câmpiei Române și...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Ai nevoie de altceva?