Studiul Fizico-Geografic al Municipiului Focsani

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiul Fizico-Geografic al Municipiului Focsani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

1. Introducere. 3
2. Istoricul cercetărilor geografice. 4
3. Așezarea geografică și limitele. 9
4. Geologia . 11
5. Relieful . 15
6. Clima. 16
7. Hidrografia. 18
8. Vegetatia și fauna. 20
9. Solurile. 22
10. Ariile naturale protejate. 23
11. Zone de risc. 25
12. Concluziile. 27
13. Bibliografia. 28
Anexe. 29

Extras din document

1. INTRODUCERE

Scopul lucrării este cercetarea Municipiului Focșani, în special din punct de vedere fizico-geografic.

Municipiul Focşani este centru industrial şi social cultural al judeţului şi unul dintre puternicele centre industriale ale ţării; este un important nod de comunicaţie rutieră şi feroviară, deţinând şi funcţia de centru coordonator politico-administrativ şi cultural al judeţului Vrancea.

Municipiul Focşani este amplasat într-o zonă geografică deosebit de favorabilă schimburilor economice. Zonificarea funcţional-spaţială, sub aspectul politicilor publice de amenajare-dezvoltare, încadrează municipiul Focşani în partea central-sudică a judeţului Vrancea. Din punct de vedere a calităţii mediului înconjurător, municipiul Focşani nu are surse de poluare care să creeze probleme majore şi nici zone cu suprafeţe afectate de procese naturale distructive.

Municipiul Focsani se afla la intersectia cailor de comunicatie rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki - Moscova - Chisinau – București - Plodviv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Talin – Varșovia – Cernăuți – București).

Fig. 1. – Harta Judetului Vrancea

2. ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE

Prin caracteristicile deosebite ale cadrului natural și social, regiunea Vrancei, s-a aflat în atenția a numeroși oameni de stiință și cultură încă din cele mai vechi timpuri, evidențiind frumusețea acestor locuri și profunzimea sufletească a oamenilor din ținutul Vrancei, a constituit și în perioada contemporană, un permanent subiect de studiu pentru studenți sau cercetători experimentați, care s-a materializat întrun bogat volum de informații, publicate fie sub forma unor articole cu referire la diferite unități geografice din cadrul județului Vrancea, fie în lucrări cu caracter general.

Încă din secolul trecut, dar mai ales în secolul nostru, această zonă a fost studiată de oameni de stiință din diverse domenii (geologi, geografi, istorici, etnografi s.a.). Rezultatele cercetărilor efectuate de aceștia s-au materializat în lucrări cu o tematică foarte variată care oferă informații bogate despre elementele cadrului natural și socialeconomic.

Printre primele informații asupra unor elemente de geografie fizică și umană de pe teritoriul Vrancei, sunt cele cuprinse în scrierea lui Miron Costin „Cronica Țărilor Moldovei și Munteniei”, (1677) și în cea a lui Dimitrie Cantemir ”Descripțio Moldavae”, redactată se pare în 1716, în care, autorul arată că “în Muntele Vrancea, în Ținutul Putnei se află păsune bună”, variația cadrului natural din bazinul Putnei fiind vestită.

În a doua jumătate a secolului XIX (1869) Ion Ionescu de la Brad, oferea date asupra fizionomiei regiunii și proceselor de modelare a acesteia, în lucrarea sa “Agricultura română din judeciu Putna”.

Monumentul ridicat în fața școlii din Soveja, amintește de profesorul universitar Simion Mehedinți (1868-1962), fiul acestor plaiuri, întemeietorul geografiei moderne românesti.

Primele descrieri geografice ale regiunii, din secolul XX, aparțin lui Emm. de Martone și se referă la evoluția rețelei hidrografice, la nivele de eroziune și la terasele ce însoțesc văile ce străbat regiunea.

Ca urmare a complexității sale litologice, structurale și tectonice, regiunea de la Curbura Carpaților s-a aflat în atenția a numeroși geologi.

În domeniul geologiei cercetări importante în această regiune, au realizat I. Dumitrescu (1936), Mutihac V., Ionesi L. (1975), care semnalează prezența flisului carpatic ce se “suprapune” peste zona miopliocenă corespunzând, în general, contactului Carpați – Subcarpați. În 1973, H. Grumăzescu studiază Subcarpații dintre Câlnău și Susița, din punct de vedere geomorfologic.

O analiză complexă a seismicității, fenomen caracteristic acestei zone, este inclusă în lucrarea de dată recentă (1985) “Cutremurele din Vrancea”, în cadrul stiințific și tehnologic, semnată de Constantinescu L. și Enescu D.

Primele referiri asupra reliefului sunt prezente în lucrările lui Emm. de Martonne și G. Vâlsan, la care se adaugă rezultatul investigațiilor efectuate de St. Mateescu (1927, 1930), care, deși geolog, este preocupat de aspecte privind relieful și în special de cele de ordin geomorfologic. De asemenea, un studiu deosebit de important, cu privire la hazardele naturale din Carpații și Subcarpașii dintre Trotuș și Teleajen, a fost realizat în anul 2005, de către D. Bălteanu și colaboratori, lucrare de referinșă în ceea ce priveste impactul fenomenelor de risc asupra spațiului rural din acest sector, în care se încadrează și județul Vrancea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Fizico-Geografic al Municipiului Focsani.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, FACULTATEA DE GEOGRAFIE, SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI DISCIPLINA - TEORIE ȘI METODOLOGIE GEOGRAFICĂ