Studiul geografic al toponimiei localității Burdujeni, actualmente cartier al orașului Suceava

Localitatea Burdujeni se gaseste situata pe glob între 470,40’40” latitudine boreala si 23o,58’40”longitudine estica. Localitatea Burdujeni se învecineaza la Est cu ”Dealul Manastirei”, satul Mereni (component al actualului sat Plopeni), padurea lui Alexe, Valea Mereni, si Dealul Caprariei. La Apus: dealul si padurea” Velnita” de unde se prelungeste padurea ”Dumbrava” pâna ce se leaga de cea a satului Mitoc. Tot la Apus se limiteaza si cu localitatea Itcani(fosta comuna Itcani-Noi).Aproape de Itcani pe soseaua Burdujeni-Itcani (str. Gheorghe Doja) si la bifurcatia drumului ce duce la Nord la satul Mitoc în anii 1920-1921 s-a înfiintat catunul Mitocel pe un teren de100 hectare care apartinea tot de fosta comuna Burdujeni.

La Sud se întinde sesul, ”La Ghersea”, si sesul Sucevei, dea lungul râului Suceava care delimiteaza localitatea Burdujeni de orasul Suceava. În partea de Nord a localitatii se afla padurea cu copaci de diferite esente( stejar, carpen, fag, mesteacan, brad, plop, etc.).

Burdujeniul fiind asezat parte în vale, parte pe coaste de deal, cu gospodarii frumoase si tarini întinse, da impresia unui tablou pe dimensiuni enorme care se remarca printr-un admirabil pitoresc. Daca privirea vizitatorului se plimba atent peste aspectul general al regiunii, observa ca localitatea, pare încinsa de trei parti de dealurile: Manastirii, Caprariei; Tarinca, Dumbrava, Velnita si Viilor. Dintre dealurile Manastirii si Viilor, terenul începe sa fie tot mai putin înclinat, apoi se netezeste din ce în ce, pâna se formeaza sesul care se pierde în lunca râului Suceava. La poalele Dealului Manastirii, si pe lânga ”Catinisul” ce margineste gradina bisericii Teodoreni, serpuieste pârâul Burdujeni care îsi are directia Nord-Sud si Sud, Sud-Vest. În partea opusa, de la Nord, catre Sud si apoi Sud-Vest curge pârâul Valcanesti. Ambele pârâiase îsi au izvoarele în padurile ce marginesc satul spre Nord, Nord-Vest.

De-a lungul pârâului Burdujeni si pe cele trei drumuri care duc spre Adâncata si Fetesti, (cu bifurcatie la Siminicea) gospodariile satului se întind pâna la marginea padurilor ce se pierd spre Miaza-Noapte si Apus. Împrejurul localitatii, existau pe vremuri bunuri funciare rurale ale boierilor: Vâlcu, Fete si Iacusi, mari sfetnici ai Voievodului Alexandru cel Bun. De la ei au ramas si denumirile mosiilor: la Nord, Fetesti ( unde exista si astazi satul ce poarta acelasi nume) ,Iacuseni la Rasarit , si catre Apus Vâlcanesti care nu au sate. Mosia Vâlcanesti devenita proprietate a statului, a fost înglobata la cea a Burdujenilor si ambele împartite treptat, taranilor ce urmau sa fie împroprietariti prin legile agrare din 1864,1879,1922 si 1926.

Comuna Burdujeni (care pâna în anul 1926, când s-a facut noua împartire administrativa a României, depindea de plasa Bosancea, judetul Botosani ) a luat fiinta la începutul celei de a doua jumatati a secolului XVII, iar istoria localitatii se tese cu mult în timp în jurul mânastirii Teodoreni . Monastirea Teodoreni din Burdujeni-Suceava este ctitoria unui reprezentant mai putin cunoscut al Movilestilor, postelnicul Toader Movila, fratele vitreg si mai vârstnic al lui Gheorghe, Ieremia si Simion, ctitorii Manastirii Sucevita. Înaltata in 1597, biserica manastirii este opera arhitectului constructor Constantin Braniste, cumnat cu Toader Movila si cu Ion Voda Viteazul. In jurul monastirii s-a format treptat satul Teodoreni, care si-a schimbat numele in Burdujeni, in perioada cit acesta a apartinut marelui logofat si cronicarului Miron Costin.

Manastirea Teodoreni a fost zidita pe locul unde se afla o bisericuta din lemn, al carui ctitor a fost Stefan cel Mare. În jurul bisericutei existau întinderi nesfârsite si pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat fiinta manastirea Teodoreni, i s-au daruit bogatii si destule mosii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau sa lucreze. Pentru lucrul terenurilor manastiresti se foloseau tarani ruteni numiti ’’vremelnici’’ adusi doar pe timpul verii de prin partile Storojinetului ( Bucovina). Din cauza greutatilor de transport repetate pe fiecare an, pentru lucrul ce îl prestau, li s-au asigurat de la o vreme existenta aici, dându-li-se câte o ’’fâsioara de pamânt’’, pe care si-au facut la început bordee. Acestea au fost primele asezari pe mosia manastirii Teodoreni.

O noua serie de muncitori ruteni au emigrat în Moldova pe la 1766, încurajati de agentii boierilor moldoveni, care duceau nevoie de brate de munca, pe numeroasele si întinsele mosii. În numar mare s-au stabilit în regiunea Burdujenilor ca si în satele Siminicea, Adâncata, etc. Rând pe rând, alaturi de taranii ruteni, s-a mai adaugat si populatia româneasca de prin satele vecine. Astfel asezarile au sporit si în felul acesta a luat nastere satul lui Burduja: Burdujenii de astazi.

Când Miron Costin, vestitul cronicar al Moldovei, s-a casatorit cu Elena, fiica lui Teodor Movila, i s-a dat ca zestre, printre altele, si mosia, care mai târziu avea sa se cheme ’’Burdujeni’’.

Pe lânga functia de baci, Burdujo (Burduja) îndeplinea si functia de ’’stafetar’’ al marelui carturar, Miron Costin, intre Hotin (unde acesta era pârcalab) si partile burdujenene.

Pe o frumoasa vale cu întinse islazuri si limpezi izvoare a existat ’’Cierul domnesc’’(loc bun de pasunat al mieilor) cu stâne, ce unele faceau parte din avutul ’’Domniei’’, iar ciobanilor de sub ascultarea baciului Burduja, li s-au zis ’’ciobani burdujeneni’’.

In urma unor neîntelegeri si procese cu autoritatile vremii, razesii din satul Burdujeni, tinutul Soroca, obtin aprobarea de la Miron Costin, in vremea in care acesta era pârcalab de Hotin, intre 1660 si 1664, sa se aseze pe teritoriul mosiei sale si al satului Teodoreni. Împreuna cu acestia s-au stramutat aici si alti locuitori din Soroca, multi dintre ei ruteni originari din Podolia. Dupa stabilirea celor din Burdujenii Sorocei pe mosia Teodoreni, numele localitatii se schimba in Burdujeni, denumire pe care o poarta si astazi cartierul municipiului Suceava, situat pe locul fostei proprietati a cunoscutului cronicar.

Fara a avea valoarea artistica si duhovniceasca a celebrelor manastiri din nordul Moldovei, Manastirea Teodoreni are totusi o încarcatura afectiva si istorica in primul pentru locuitorii din Burdujeni, dar si pentru cultura româna, deoarece aici poate fi admirat singurul portret pictat al lui Miron Costin(1533-1591).

În urma rapirii Bucovinei de catre austrieci, în anul 1775, râul Suceava, devenind hotar nedrept, iar satul Burdujeni gasindu-se astfel izolat (de orasul Suceava), a fost sortit sa devina punct de frontiera.