Studiul Grafic și Cartografic al Componentelor Fizico - Geografice din Depresiunea Podeni

INTRODUCERE

Studiul Depresiunii Podeni are la bazã o îndelungatã perioadã de cercetãri, peste zece incursiuni de observare si cartare pe teren, acoperindu-se întregul teritoriu al depresiunii. De un real ajutor a fost consultarea materialului bibliografic (analizat la Biblioteca Facultãtii de Geografie) si care a lãmurit numeroase neclaritãti apãrute.

Partea stiintificã se bazeazã pe materialele cartografice si grafice, respectiv hãrti, profile geologice si geomorfologice. Acestea sun completate de fotografii, realizate în scopul întelegerii mai exacte a textului, evidentierii unor trãsãturi pregnante ale cadrului natural si în principal a reliefului.

În timpul elaborãrii lucrãrii am fost sprijinit si îndrumat de domnul Conf. Univ. Dr. Gheorghe Visan, cãruia tin sã-i aduc multumiri deosebite. De asemenea, multumesc domnului Prof. Univ. Dr. Mihai Grigore pentru îndrumãrile de specialitate, precum si tuturor cadre didactice din Facultatea de Geografie Bucuresti ce m-au ajutat cu încurajãrile si sfaturile lor; specialistilor de la Statia Meteorologicã Câmpina pentru materialele pe care mi le-au pus la dispozitie. Nu în ultimul rând multumesc familiei care m-a sprijinit moral si material în deplasãrile de teren si în munca de redactare a acestei lucrãri.

Natura si în special relieful unitãtii subcarpatice analizate este foarte complexã îmbrãcând forme foarte variate, de la relieful structural cutat de anticlinal si sinclinal pânã la cel petrografic dezvoltat pe marne si argile si cel fluviatil. Acestora le corespund versantii cu pante diferite ale dealurilor subcarpatice, interfluviile rotunjite si domoale, cele trei suprafete de nivelare specifice zonei, martorii de eroziune, precum si luncile si terasele râurilor Teleajen, Cricovul Sãrat, Lopatna si Sãrãtel. De asemenea, procesele geomrfologice actuale, care constau în numeroase siroiri, ravenãri, scurgeri torentiale si alunecãri de teren impun peisajului aspecte specifice.

Caracteristicile acestor unitãti morfogenetice sunt reflectate în modul de utilizare a acestor terenuri. Astfel, cea mai mare parte a suprafetei depresiunii, respectiv cea tabularã, se preteazã culturilor agricole. De asemenea, terasele râurilor, care au o extindere deosebitã, au constituit încã din cele mai vechi timpuri vetre pentru asezãri. Versantii reprezintã cele mai propice terenuri pentru culturile pomicole si viticole, dar si pentru pãsuni si fânete si chiar pãduri. Acestea din urmã sunt, însã, mai dezvoltate pe culmile deluroase foarte extinse (Piscupia – dealul Bucovel).

Lucrarea fiind axatã în principal pe studierea fizico-geograficã a regiunii, sub aspect genetic, dar mai ales morfodinamic, face apel la toate elementele cadrului natural ce conditioneazã sau sunt influentate de relief. În încheierea lucrãrii referirea la aspectele de ordin practic prezintã rolul reliefului în rãspândirea asezãrilor umane, în dezvoltarea agriculturii si a industriei extractive.

În aceastã lucrare am dorit sã realizez o cât mai completã caracterizare fizico-geograficã, din punct de vedere grafic si cartografic, a arealului studiat si conectarea acestui studiu la necesitãtile si implicatiile de ordin practic.