Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex

Proiect
9.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 132 în total
Cuvinte : 35136
Mărime: 3.66MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Dr. Parvulescu Emil
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Cuprins

INTRODUCERE 2

Capitolul 1

CARACTERISTICI GENERALE ALE SUBCARPAŢILOR VÂLCII 5

1.1. Aşezare geografică si limitele 6

1.2. Geologia 7

1.3. Relieful 7

1.3.1. Reflectarea geologiei in relief 7

1.3.2. Elemente morfometrice şi morfografice 8

1.3.3. Clima 12

1.4. Apele 16

1.4.1. Apele subterane 16

1.4.2. Reţeaua hidrografică 17

1.4.3. Lacurile 19

1.5. Vegetaţia, fauna, solurile, rezervaţiile naturale 20

1.5.1. Învelişul vegetal 20

1.5.2. Fauna 24

1.5.3. Solurile 24

1.5.4. Rezervaţiile naturale 24

1.6. Populaţie şi aşezări 26

1.6.1. Populaţia 26

1.6.2. Aşezările 27

1.7. Economia 28

1.7.1. Industria 28

1.7.2. Agricultura 29

Capitolul 2

TRĂSĂTURILE DE ANSAMBLU ALE RELIEFULUI SUBCARPAŢILOR VÂLCII 31

2.1. Unităţile de relief 31

2.2. Relieful structural 33

2.3. Relieful petrografic 34

2.4. Treptele morfogenetice 35

Capitolul 3

MODELAREA ACTUALĂ A RELIEFULUI 39

3.1. Factorii care contribuie la modelarea reliefului 39

3.1.1. Factorii geologici 40

3.1.2. Relieful – suport al activităţii proceselor geomorfologice actuale 42

3.1.3. Factorii climatici 46

3.1.4. Factorii hidrologici 49

3.1.5. Vegetaţia – rol protector 49

3.1.6. Activitatea antropică 50

3.2. Procese geomorfologice actuale şi forme de relief rezultate 52

3.2.1. Procese de versant hidrodinamice 53

3.2.1.1. Pluviodenudarea 53

3.2.1.2. Eroziunea în suprafaţă 53

3.2.1.3. Ravenarea 53

3.2.1.4. Torenţii şi eroziunea torenţială 56

3.2.2. Procese de versant gravitaţionale 58

3.2.2.1. Creep-ul 58

3.2.2.2. Îndoirea capetelor de strat 58

3.2.2.3. Solifluxiunea 58

3.2.2.4. Alunecările de teren 59

3.2.2.5. Curgerile noroioase 61

3.2.2.6. Prăbuşirile 62

3.2.2.7. Rostogolirile 62

3.2.3. Procese de albie 62

Capitolul 4

STUDIU DE CAZ

MODELAREA ACTUALĂ A RELIEFULUI DATORITĂ EXPLOATĂRII DE SARE DE LA OCNELE MARI 69

4.1. Zăcământul de sare gemă 69

4.2. Geologia zăcământului 70

4.3. Hidrogeologie 73

4.4. Activitatea antropică 73

4.5. Efecte 75

4.6. Măsuri 77

4.7. Definirea reliefului antropo-salin. Forme de relief antropo-salin 79

Capitolul 5

STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE ÎN ORGANIZAREA PROCESULUI DE PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE A UNITĂŢII DIDACTICE "MODELAREA ACTUALĂ A RELIEFULUI ÎN SUBCARPAŢII VÂLCII" 82

5.1. Finalităţi şi obiective 82

5.2. Strategii de evocare a cunoştinţelor 84

5.3. Strategii de organizare a percepţiei 86

5.4. Strategii, metode şi procedee expozitive 87

5.5. Strategii, metode şi procedee bazate pe dialog 88

5.6. Strategii de învăţare prin mijloace intuitive 90

5.7. Strategii de procesare a informaţiei scrise 91

5.8. Strategii de sistematizare a informaţiei 91

5.9. Strategii de consolidare a cunoştinţelor 92

5.10. Strategii de evaluare 92

Capitolul 6 95

PROIECT DIDACTIC1 95

PROIECT DIDACTIC 2 98

PROIECT DIDACTIC3 114

Capitolul 7

CONCLUZII 123

7.1. Concluzii referitoare la conţinutul ştiinţific 122

7.2. Concluzii referitoare la conţinutul metodic 124

BIBLIOGRAFIE 127

Extras din document

INTRODUCERE

Geografia este o ştiinţă complexă care are ca obiect de studiu mediul geografic pe care îl cercetează din punct de vedere al alcătuirii, structurii, genezei, evoluţiei, funcţionării şi organizării ierarhice la nivel local, regional, zonal, global.

Omenirea face parte din mediul geografic al Terrei, în cadrul căruia s-a născut; ulterior omul a pătruns în sistem prin tehnica sa, ca element modificator şi creator de noi medii (antropice).

În abordarea temei „Subcarpaţii Vâlcii, studiu complex”, ca subiect al lucrării pentru licenţă, am pornit de la faptul că Subcarpaţii dintre Bistriţa Vâlcii şi Topolog, reprezintă o regiune frecvent menţionată în literatura de specialitate, dar complexitatea ei morfologică (în egală măsură sub raport genetic, al evoluţiei şi al înfăţişării actuale), impune abordări din numeroase puncte de vedere, observaţii repetate şi adâncite, pentru a se ajunge la o cunoaştere completă, pe măsura diversităţii lor.

Procesul de învăţământ din ţara noastră cunoaşte în prezent ample şi profunde preocupări privind modernizarea activităţii didactice, învăţământul de toate gradele fiind confruntat cu necesitatea găsirii şi folosirii de noi mijloace şi metode în vederea îmbunătăţirii actului educaţional.

Rolul profesorului constă în a găsi strategiile cele mai adecvate pentru ca ceea ce ce învaţă elevul în şcoală să fie util în sensul de a-i forma capacitatea de gândire şi pregătire practică astfel încât să înţeleagă motivaţia învăţării şi rolul aplicativ al diferitelor cunoştinţe teoretice.

Capitolul 1

CARACTERISTICI GENERALE ALE SUBCARPAŢILOR VÂLCII

1.1. Aşezare geografică şi limitele

Subcarpaţii Vâlcii reprezintă o unitate regională a Subcarpaţilor Getici care se plasează între Munţii Căpăţânii şi Masivul Cozia – în nord, Podişul Getic (Piemontul Olteţului şi Piemontul Cotmenei) – în sud, Valea Topologului – în est, Valea Bistriţei – în vest (M. Ielenicz şi colab., 2003). Limita vestică a Subcarpaţilor Vâlcii este poziţionată de-a lungul Văii Olteţului, după alţi autori (L. Badea şi colab., 1992). Subcarpaţii dintre Topolog şi Bistriţa Vâlcii, ca parte a unităţii geomorfologice a Subcarpaţilor Getici, au o individualitate justificată şi bine exprimată prin caracterele reliefului local, rezultat al unei îndelungate evoluţii comune, în cadrul bazinului hidrografic al Oltului (Mihaela Dinu, 1999) (fig. 1).

Limita dintre ţinutul subcarpatic şi cel muntos se termină spre sud cu o denivelare, în cea mai mare parte, de natură tectonică, dar acolo unde la rădăcina lor au fost scobite de către râuri depresiuni ce aparţin zonei subcarpatice, limita dintre dealuri şi munte se înfăţişează ca un abrupt de câteva sute de metri, adânc festonat de eroziune. La vest de Bistriţa şi între Olt şi Topolog condiţiile geologice au fost favorabile sculptării la marginea muntelui a unor depresiuni adânci, iar trecerea dintre munte şi dealuri se face printr-un abrupt care cade până la marginea depresiunilor. Între Bistriţa Vâlcii şi râul Olăneşti condiţiile geologice au favorizat formarea unor spinări deluroase, gruiuri şi înşeuări care schiţează o anumită lăsare a reliefului şi întreruperea culmilor de munte prelungite din partea centrală a Căpăţânii.

Spre sud, zona subcarpatică se întinde până la o limită care este mai puţin evidentă datorită continuării acesteia cu o zonă colinară asemănătoare din multe puncte de cedere şi cu multe afinităţi atât sub raportul genezei şi constituţiei geologice cât şi al fragmentării şi evoluţiei din timpul cuaternarului.

1.2. Geologia

Subcarpaţii Vâlcii se desfăşoară în lungul unităţii structurale care se află la contactul dintre Carpaţii Merdionali şi Vorland, cu caracter de avanfosă, numită Depresiunea Getică. Structural, acestei unităţi îi sunt caracteristice un fundament vechi, fragmentat în blocuri şi un sedimentar cu carcater de molasă care are o grosime mare datorită subsidenţei active în diferitele cicluri de acumulare. Mişcările tectonice din miocen, pliocen şi cuaternar din orogenul carpatic care s-au manifestat în avanfosă au creat în formaţiunile sedimentare structuri cutate, monoclinale, cute diapire etc.

Preview document

Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 1
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 2
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 3
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 4
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 5
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 6
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 7
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 8
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 9
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 10
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 11
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 12
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 13
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 14
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 15
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 16
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 17
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 18
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 19
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 20
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 21
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 22
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 23
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 24
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 25
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 26
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 27
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 28
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 29
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 30
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 31
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 32
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 33
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 34
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 35
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 36
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 37
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 38
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 39
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 40
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 41
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 42
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 43
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 44
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 45
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 46
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 47
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 48
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 49
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 50
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 51
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 52
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 53
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 54
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 55
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 56
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 57
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 58
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 59
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 60
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 61
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 62
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 63
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 64
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 65
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 66
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 67
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 68
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 69
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 70
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 71
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 72
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 73
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 74
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 75
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 76
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 77
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 78
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 79
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 80
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 81
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 82
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 83
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 84
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 85
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 86
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 87
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 88
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 89
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 90
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 91
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 92
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 93
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 94
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 95
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 96
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 97
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 98
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 99
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 100
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 101
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 102
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 103
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 104
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 105
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 106
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 107
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 108
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 109
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 110
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 111
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 112
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 113
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 114
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 115
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 116
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 117
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 118
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 119
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 120
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 121
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 122
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 123
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 124
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 125
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 126
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 127
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 128
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 129
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 130
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 131
Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex - Pagina 132

Conținut arhivă zip

  • Subcarpatii Valcii - Studiu Complex.doc

Alții au mai descărcat și

Prezentarea Judetului Valcea

S Situaţie privind forţa de muncă în judeţul Vâlcea S Situaţie privind pupulaţia localităţilor din judeţul Vâlcea •S Fotografii din judeţul...

Cariere Miniere

INTRODUCERE Mineritul reprezinta o utilizare tranzitorie a sitului, care provoaca disturbari, în scopul obtinerii mineralelor esentiale si...

Podisul Oltetului

Relieful structural reprezintă un ansamblu de forme distincte pe care agenţii externi le creează pe diferite tipuri de structuri geologice....

Dealurile și podișurile

Dealul este o formă de relief mai joasă decât muntele, cu înălţimi cuprinse între 200-800 m. Podişurile sunt platouri formate prin eroziunea...

Judetul Timis

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Geografia Fizica a Romaniei

STRUCTURILE VULCANICE Sunt caracteristice ariilor de orogen care s-au format prin procese magmatice. Aceste structuri se caracterizează prin...

Subcarpații Vâlcii

Cuvinte cheie: subcarpaţii Vâlcii, mediu natural, resurse, industrie, exploatări Introducere Subcarpaţii Vâlcii sunt o subunitate a Subcarpaţilor...

Ai nevoie de altceva?