Țara Bârsei, culoarul Rucăr-Bran și Poiana Brașov

Aşezare geografică :

Căi de acces în Ţara Bârsei şi în special în Braşov se pot face din 5 zone şi anume :

1) din Bucureşti se poate ajunge în Braşov via Ploiestipe drumul european 60/1 pe o distanţă de 160 km parcursa în 2 ore, iar tot din Bucureşti se poate ajunge în Braşov pe calea ferată cu plecare din Gara de Nord până în Gara Braşov via Gara Ploieşti Vest pe o distanţă de 166 de km parcursa cu trenul rapid în 2 ore.

2) Din Buzău se poate ajunge în Braşov pe drumul naţional 1B via Ploieşti şi apoi pe drumul european 60 până în Braşov pe o distanţă de 172,5 de km parcursa în aproximativ 3 or,iar tot din Buzause poate ajunge în Braşov via Brazi pe calea ferată cu trenul personal pe o distanţă de 192 de km,parcursa în 2 ore şi 54 de minute.

3) Din Miercurea Ciuc se poate ajunge în Braşov via Sf.Gheorghe pe drumul naţional 12 şi apoi pe drumul european574/11 până în Braşov, iar tot din Miercurea Ciuc se poate ajunge în Braşov pe o distanţă de 95 de km cu trenul accelerat, parcursa în 1 oră şi 36 de minute.

4) Din Târgul Mureş se poate ajunge în Braşov pe drumul european 60/13 pe o distanţă de 1555,8 km parcursa în aproximativ 2 ore şi 45 de minute, iar tot din Târgul Mureş se poate ajunge în Braşov via Albă Iulia şi Sibiu pe o distanţă de 352,5 km cu trenul personal şi apoi rapid, parcursa în aproximativ 5 ore şi 30 de minnute.

5) Din Sibiu se poate ajunge în Braşov pe drumul european 68/1 pe o distanţă de 136 de km parcursa într-o oră şi 45 de minute ,iar tot din S ibiu se poate ajunge în Braşov cu trenul rapid pe o distanţă de 149 de km, parcursa în 2 ore şi 42 de minute.

1)Potenţialul turisitc natural :

a)relief :

Ţara Bârsei este o depresiune situată la circa 400-550 m deasupra nivelului mării.Ea include o serie de munţi :

- Poiana Braşov situată la o altitudine de 1021 de metri,este o staţiune climaterica aflată la 6 kilometri de oraşul Braşov.Poiana este situată pe un platou la poalele Masivului Postavaru.Principalele căi de acces în Poiana Braşov sunt fie drumul din Schei,fie pe noua şosea Stejăriş.

- Tampa este un munte aflat pe latura estică care domina Brasovul. O alee cu 26 de serpentineduce,prin pădure către vârful muntelui.De aici se deschide o panoramă frumoasă spre oraş, spre depresiunea Bârsei şi spre Carpaţi. Acolo există o cabană cu un restaurant care stă la dispoziţia turiştilor. Pe această culme a muntelui a fost construită la începutul secolului al XIII-lea cetatea « Brasovia », aceasta a fost distrusă la începutul secolului 15. Astăzi încă se mai văd rămăşiţele fundaţiei.

- Persani sunt situaţi în partea de sud-vest a Carpaţilor Orientali sunt extinşi pe direcţia nord, nord-est şi sud, sud—vest, limitând partea de vest a Depresiunii Braşov.În extremitatea de sud-vest intra în contact cu Munţii Ţaglă, prin intermediul depresiunii Şinca.Cel mai inlat pisc al munţilor Persani este vârful Măgura Codlei, având o înălţime de 1292 de metri.

Genetic, Tara Bârsei este de originne tectonica , formată prin facturarea şi scufundarea retetata a unor fragmente centrale ale Carpaţilor de Curbura, către sfârşitul plicenului. Ulterior prăbuşirii, apele au invadat aceasta groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimantare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileu de la Racoş, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenţi externi de eroziune precum şi de acumulări torenţiale şi fluviatiile. De asemenea, o mare influenţă asupra reliefului au avut-o şi cele patru mari glaciaţiuni. După sfârşitul acestora, o bună parte a teritoriului Trii a rămas mlăştinos şi sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari.

Astăzi,Ţara Bârsei presinta 3 zone distincte :

- Suprafat inlta,la 550-600 m, de coline piemontale marginale(piemonturile Zarnestilor, Sohodului, Sacelelor). Acestea sunt alcătuite din nisipuri şi pietrişuri, fiind foarte permeabile şi uscate. Prezintă la bază o puternică panza frăţică, provenită de la apele de infiltraţie.

- Suprafaţa joasă, sub 550 m, de câmpie piemontala, formată în urma acumulării cuaternare. Este umedă şi mlăştinoasă, străbătută de numeroase pâraie, pătura de sol fiind destul de fertilă.

- O suprafaţă de lunca aluvionalainundabila, situată în imediata vecinătate a Oltului.

b)hidrografie :

Cel mai important rău al Ţării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zona în dreptul localităţii Lunca Calnicului, de unde urca spre nord şi iese în dreptul localităţii Apaţa. În şesul depresionar bârsan, până la Bod, Oltul prezintă numeroase meander, precum sib rate părăsite şi o luncă inundabila considerabilă. Albia sa depăşeşte rareori zece metri în lăţime, iar adâncimea variază între 0,5 şi 4 metri. Debitul răului în dreptul localităţii Feldioara atinge în medie 30 m /s, însă primavera, condiţionat de factori de climă, poate ajunge până la sute de m /s. spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică unda de viitura provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a a dus la înregistrarea, în dreptul localităţii Feldioara, a unui debi de 358 m /s şi a unui volum de circa 740 milioane m

Teritoriul Ţării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare este apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuşi, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasa, ceea ce determina o putere de eroziune şi un transport pronunţat. De la est la vest acestea sunt :

a)raul Negru cu alfluentul sau Tarlung

b)raul Barsac el mai lung afluent al Oltilui din Ţara Bârsei şi din judeţ, având 68,4 km şi un de bit de 2,8 m /s la zărneşti. Acesta are următorii afluenţi :

- Turcu

- Sohodul

- Ghimbasel având debitele 1,8 m /s Râşnov şi 2,8 m /s la vărsare.Acesta are următorii afluenţi: Timisul Sec, Canalul Sec, Pietrele lui Solomon şi Sânpetru( sau Durbav).

- Humorod, cu următorul aflunet : Vulcanita

- Crisbav