Târgul Mureș

ARGUMENT

Orasul Tîrgul Mures ,centrul economic ,cultural si administrativ al judetului Mures,e

taiat de apa Muresului si mărginit de un lanţ de dealuri si povîrnişuri dulci,de pe culmea cărora ochiul poate cuprinde depărtările podişului transilvănean.

Oraşul Tîrgul Mureş are un trecut zbuciumat,multe documente atestă faptul,că

odinioara ,pe locul unde se deschide cămpia Muresului se afla o veche asezare sciatică,mai tarziu colonie romană .Aşezarea ,care a avut o lungă durată,face si ea parte din numeroasele aşezari vechi ale elementului autohton romanizat

Tîrgul Mures are o oferta destul de bogată în ceea ce priveşte activităţile specifice turismului. Alături de activităţi de recreere, populaţia oraşului sau turiştii au la dispoziţie o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaşte istoria locurilor şi a populaţiei care trăieşte în acestă zonă.

Deşi în Târgu Mureş nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, oraşul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuşeşte să-şi păstreze aerul de oraş medieval, cel puţin în partea centrală oraşului. Aici, o serie de clădiri frumos ornamentate amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de oraşul în plină dezvoltare din perioada interbelică

Capitolul I

1.1 Aşezare geografică

Tîrgul Mureş, mai demult Mureş-Oşorhei, (în maghiară Marosvásárhely, germană Neumarkt, latină Novum Forum Siculorum) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România. Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, oraşul are ca delimitare geografică râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mures

Amplasare 46°32′59″N, 24°33′35″E

Ţară România

Judeţ Mureş

Atestare documentară 1332

Populaţie (2002) 150.041

Suprafaţă 66.96 km²

Altitudinea medie 320 m.n.m

Administratie

• Suprafata orasului 6696 km2 reprezentând 3% din suprafata tarii

• 225 km retea apa potabila 197 km gaze naturale 236 km retea canalizare publica

• fondul de locuinte: 57070

• fondul funciar: 4 930 ha din care 2 690 ha intravilan, 2 240 ha extravilan

• 203,1 km retea de transporturi pentru auto si 175 km strazi

• spatii verzi 223,4 ha

• 12 crese, 2 unitati de ocrotire (una pt adulti si una pentru copii) si o cantina sociala la Caminul de batrâni

• Cartierele din Târgu Mures: 1848, Aleea Carpati, Budai, Zona Centrala, Cornisa, Gara de Sud, Libertatii, Livezeni, Mureseni, Substejaris, Tudor Vladimirescu.

1.2 Scurt istoric al orasului Tîrgul Mureş

Sapaturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuiete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Siturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.

Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaţe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 1332 - 1370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurescă Szekelyvasarhely sau Vasarhely .

În 1616 Tamas Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvasarhely.

În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.

În 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Bolyai Farkas profesor la colegiul reformat şi fiul său creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele este purtat de o stradă şi un liceu din oraş.