Țărmul românesc

Morfografia si morfometria

Litoralul românesc , cu o lungime totala de 228 km, se întinde între bratul Musura (45°12' lat. N si 29°40' long. E), care face granita comuna cu Ucraina, si frontiera cu Bulgaria ce trece la sud de Vama Veche (43°43' lat. N si 28°35' long. E). Linia de coasta, având o orientare generala de la nord la sud (cu exceptia sectorului central Ciotic-Midia), este foarte putin crestata. Totusi, de-a lungul litoralului românesc putem distinge câteva portiuni mai mult sau mai putin intrate în mare, cum ar fi Capul Midia, Capul Tuzla si Capul Aurora. De asemenea, trebuie precizat ca în nordul litoralului, datorita aluviunilor aduse de Dunare, are loc o permanenta modelare a liniei de tarm. Astfel, la sud de gura Sf. Gheorghe s-a format insula Sacalin, iar golful Musura evolueaza spre închidere si transformarea lui într-un liman (Bacescu & Dumitrescu, 1958).

Morfologic si genetic tarmul românesc poate fi împartit în doua sectoare:

1. Sectorul nordic (143 km lungime sau 63%), situat între meleaua Musura si Capul Midia, este un tarm acumulativ, jos, cu plaje nisipoase întinse, de origine fluvio-marina. Este format din cordoane litorale cu nisipuri fine si scoici, ce separa marea de salba de lacuri litorale.

2. Sectorul sudic (85 km lungime sau 37%), situat între Capul Midia si Vama Veche, este un tarm înalt (2-40 m), de abraziune, alcatuit din faleze formate din calcare sarmatiene, acoperite cu o patura groasa de depozite loëssoide cu intercalatii de argila rosie. Linia înalta si abrupta a falezelor din sud, supusa pe alocuri actiunii directe a valurilor, este întrerupta în dreptul vechilor vai si lagune marine (portiunea Navodari-Mamaia, între cele doua Eforii, Costinesti, Mangalia, Vama Veche) de cordoane nisipoase de 1-5 m înaltime care se prelungesc si în mare, formând insule printre fundurile de piatra. În unele locuri, calcarele sarmatiene se pot continua în mare cu platforme calcaroase (ca de exemplu la Agigea, Costinesti si Vama Veche) pâna la adâncimi de 11-16 m.