Turism și agroturism în Botoșani

INTRODUCERE

În ultimii ani, oamenii a devenit tot mai preocupaţi de destinaţia vacanţelor lor, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. În ultima vreme s-a manifestat o dorinţă a oamenilor de a alege să-şi petreacă timpul liber în sânul naturii astfel ei alegând să îşi petreacă vacanţele în zonele rurale în detrimentul oraşelor sau zonelor aglomerate. Din dorinţa de a evada din cotidian şi de a se deconecta de la problemele zilnice şi de a scăpa de monotonia şi gălăgia din zonele urbane, turiştii preferă să călătorească şi să cunoască locuri noi. Astfel putem observa ca locaţiile rustice cu specific tradiţional câştigă teren în defavoarea consacratelor zone turistice. Agroturismul reprezintă o formă de manifestare a turismului rural-etnografic în care persoana sau grupul care se deplasează se cazează şi îşi desfăşoară activităţile într-un cadru natural, în mediul rural. Este un turism la fermă ce presupune implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii şi activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul. Oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale celorlalţi. Agroturismul în judeţul Botoşani nu deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor învecinate cu judeţul Suceava şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor. Turismul rural din judeţul Botoşani se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintre cei mai importanţi factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural – rezervaţii naturale şi numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trăsătură fiind definitorie pentru locuitorii judeţului. O caracteristică a agroturismului din judeţul Botoşani este faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodărie. Ceea ce este, însa, specific, este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să servească din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muţi turişti se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse.

3

ANALIZA COMPONENTELOR SPAŢIULUI GEOGRAFIC

Aşezarea geografică

Judeţul Botoşani este situat în nord-estul ţării, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord limita este marcată de graniţa dintre România şi Ucraina iar la est de cea cu Republica Moldova. Partea de nord este graniţă convenţională, cu raioanele Novoseliţa, Herţa şi Hliboca din regiunea Cernăuţi – Ucraina până în dreptul localităţii Oroftiana, după care, partea de nord-est şi est, graniţa este naturală, formată de râul Prut, vecini fiind raioanele Briceni, Glodeni şi Râşcani din Republica Moldova. Între aceste limite, judeţul Botoşani are o suprafaţă de 4965 km2, ceea ce înseamnă 2,1% din teritoriul ţării şi o populaţie de 452 834 loc. reprezentând 2,4% din populaţia ţării. Ca poziţie pe Glob, judeţul Botoşani este încadrat de următoarele coordonate geografice: paralela de 47 24 16 N. (care trece pe la sud de satul Prăjeni) şi paralela de 48 15 06 N. (care trece pe la nord de localitatea Horodiştea – comuna Păltiniş). În longitudine, este cuprins între meridianul de 26 02 02 E. (ce trece pe la vest de satul Dersca) şi meridianul de 27 24 32 E. (care trece pe la sud-est de satul Pleşani – comuna Călăraşi).

Din punct de vedere al dezvoltării durabile care are în vedere şi păstrarea calităţii mediului, judeţul Botoşani face parte din Regiunea de Nord-Est (ce cuprinde Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Moldovei) iar împreună cu judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi (Ucraina) formează „Euroregiunea Prutul de Sus”

Cadrul natural suport al activităţii turistice

Privit în ansamblu, teritoriul judeţului se caracterizează în cea mai mare parte printr-un relief larg vălurat cu interfluvii colinare, deluroase, dezvoltate pe depozite miocene monoclinale (uşor înclinate spre sud – est), cu interfluvii paralele, orientate nord-vest, sud-est, separate prin văi cu lunci largi şi pline ci iazuri. Partea vestică a judeţului este formată din dl. Siretului, care fac parte din podişul Sucevii. Se desfăşoară între Câmpia Moldovei şi valea Siretului pe circa 130 km. (depăşeşte limita vestică a judeţului), având lăţimi cuprinse între 10 – 20 km. Se prezintă ca o succesiune de masive înalte şi înşeuări largi, care se explică atât prin alcătuirea geologică, cât şi prin acţiunea diferenţiată a factorilor denudaţiei.