Turismul din România

CAP. I. Introducere

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Această a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.

Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul “turism” provine din termenul englez “tour” (călătorie), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de a voiaja în Europa, în general, şi în Franţa, în special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.

Turismul a fost, în timp, obiectul a numeroase studii, mulţi autori încercând să-l definească. În 1905, R. Guyer-Freuler arăta că “turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului de viaţă, pe naşterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseţile naturii”. Profesorul elveţian W. Hunziker a elaborat în 1940 o definiţie a turismului, acceptată pe plan mondial: “Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare”. Dicţionarul Enciclopedic Român propune următoarea definiţie a turismului: “Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc.”

Aşadar, prin turism se înţelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător, în general.

Pe plan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii naţionale care depind de el. În ţările dezvoltate creşte anual mai rapid decât creşterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depăşeşte) 30 %.

Termenul turism este uneori folosit ca peiorativ, implicând cunoaşterea superficială a culturilor şi minunilor naturii pe care le vizitează turiştii.

Cap. II Formele de turism

1. a) Turism cultural in Europa

b) Turism cultural in Sinaia

2. a) Turism de iarna in Austria

b) Turism de iarna in Elvetia

1. Turismul cultural

Turismul cultural se concretizeaza in vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane si rurale, parcuri si gradini), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole de muzica, festivaluri de muzica, dans, film, folclorice, sarbatori traditionale, expozitii, targuri), turism industrial si tehnic (vizitarea de obiective economice industriale, constructii, ansambluri arhitectonice –moderne sau traditionale). Prin natura sa, turismul cultural interfereaza cu alte forme de turism, se integreaza celui urban si celui de agrement si de afaceri.

Printre avantaje numim independenta de un anumit sezon si de calitatea infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului). Dezavantajele sunt legate de faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel de instructie si cultura si este mai scump decat turismul de agrement. Turismul cultural reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta, o forma in plina expansiune. Astfel de vacante, cunoscute sub denumirea generica de “circuite, orase si cultura” detin in tarile occidentale ponderi importante in structura destinatiilor de vacanta: 51% in Italia, 45% in Franta, 46% in Olanda, 31% in Germania, 23% in Anglia .

Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. Un fapt cultural deosebit este legat de structura etnica eterogena (maghiari, germani, rommi) a populatiei, un punct tare al Regiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni.

Numeroasele ansambluri urbane se constituie in obiective turistice pentru turismul urban. De interes national sunt ansamblul urban fortificat Municipiul Alba Iulia, Ansamblul urban fortificat Orasul Sebes Alba, Centrul istoric Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana-jud. Alba, ansamblul urban fortificat Municipiul Brasov, ansamblul urban fortificat Municipiul Sighisoara-judetul Mures, ansamblul urban fortificat Municipiul Sibiu si ansamblul urban fortificat Municipiul Medias judetul Sibiu.

Dezvoltarea turismului cultural este favorizata de existenta unui numar mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale: cetati medievale, biserici fortificate, castele renascentiste sau baroce ce alcatuiesc o retea densa de obiective turistice de prim rang. Conform listei monumentelor istorice, lista aprobata prin Legea nr. 5/2000, in Regiunea Centru se gasesc 14 cetati considerate de interes national (3 in judetul Alba-Cetatea Alba Carolina, Cetatea Calnic si Cetatea Greavilor, 6 in Brasov-Cetatea Bran, Cetatea Fagaras, Cetatea Rasnov, Cetatea Feldioara, Cetatea Rupea si Cetatea lui Negru Voda, una in Covasna-Cetatea Balvanyos, doua in judetul Mures-Cetatea Targu-Mures si Cetatea Saschiz si doua in Sibiu-Cetatea Turnu Rosu si Cetatea Slimnicului). Toate bisericile fortificate-cetati (in total 22) se afla pe teritoriul Regiunii Centru, din care 7 in judetul Brasov, una in Harghita, una in Mures si restul de 13 in Sibiu. Pentru cunoasterea acestora, cea mai potrivita modalitate este organizarea de circuite.

In Regiune sunt doua filarmonici de stat in Targu Mures si in Brasov-Filarmonica George Dima. Concertele, festivalurile organizate de acestea sunt atractive pentru turistii interesati de cultura. Festivalurile de jazz, simfonice, de muzica usoara, de teatru, cele folclorice constituie motive pentru deplasarea turistica. Aceasta forma de turism cultural, a evenimentelor si festivalurilor culturale reprezinta o forma moderna de turism, putin practicata la noi, insa cu un anumit potential. Pentru promovarea acesteia este necesara crearea unui baze de date cu informatii despre toate evenimentele si perioada de desfasurare.