Turismul în Japonia

Japonia- atractie pentru orice pamantean

Japonia, cu o spiritualitate si stralucire al caror destin este un bun prilej de meditatie, constituie o atractie pentru orice pamantean. Calatoriile in fascinantul Extrem Orient incluzand uriasa arie a acestui triunghi geografic si spiritual sunt pentru orice muritor de pe planeta un vis de implinit.

In secolul nostru, cand turismul a luat proportiile unei teribile epidemii, toti umbla, privesc, se uita… Exista o Japonie a valorilor moderne care a inundat in buna masura spectacolul traditional citadin si uneori si cel rural.

Exista o dificultate reala pentru europeanul ajuns in Asia, creata de diferentele mari dintre doua culturi, ce se amplifica cu ceea ce are de invins dupa ce paseste pe pamantul nipon si “ocupa” o colina verde. Lucrurile in Japonia sunt atat de specifice atat de proprii, atat de diferite de tot ceea ce orice turist al lumii a vazut oriunde a umblat, incat socat de spectacolul care i se arata sub ochi, exclama : “Intreaga Japonie este o pura nascocire!”.

Baza materiala a turismului a inceput cu realizarea unei retele de hoteluri. Pe intreaga suprafata a tarii, la initiativa diferitilor intreprinzatori particulari, incurajati si sprijiniti de organele de conducere locale, s-au construit hoteluri moderne, cu un grad ridicat de confort, cu asigurarea tuturor serviciilor, asigurarea unor conditii de tratament si, mai ales, asigurarea a tot ceea ce ajuta la relaxarea si divertismentul. Nimic nu era neglijat. Se mergea pe principiul ca turistul este stapan si trebuie sa i se satisfaca orice cerinta. “Cine plateste trebuie sa aiba ceea ce doreste” era lozinca proprietarilor de firme turistice, care au reusit sa o impuna tuturor angajatilor, determinandu-i sa acorde acelasi interes pentru orice turist, indiferent de conditie sociala, varsta, sex sau nationalitate. Singurul lucru important era suma platita de client, care hotara si nivelul serviciilor. Pentru aceasi suma, aceleasi servicii, fara nici o discriminare.

Personalul angajat in hoteluri, in anexele turistice, in transport si pe posturi de ghizi a fost selectionat sever, pe baze strict profesionale, pentru a fi capabil sa satisfaca exigentele specifice muncii cu publicul. Marile firme turistice au si instituit scoli de calificare pentru insusirea unor specialitati turistice, cum sunt : ghizi turtistici, soferi, chelneri si bineinteles bucatari.

Multe hoteluri erau asezate in zone cu izvoare termale, captate si folosite atat pentru tratament, dar si pentru refacere si relaxare. Iar Japonia, ca tara vulcanica, este impanzita cu asemenea izvoare, exploatate inteligent in toate sezoanele, pe baza unei largi publicitati, care evidentiaza binefacerile proprietatile fiecarui izvor in parte.

Un autobuz pentru turism este intotdeauna dotat cu un sistem de radioamplificare pentru stiri si muzica, dar si pentru a permite ghidului sa dialogheze cu turistii sau turistilor sa-si demonstreze calitatile vocale. Tot in autobuz mai exista si un televizor, un aparat video si un set de casete cu filme, care sa ajute pe ghid sa-i distreze pe turisti in momentele plicticoase ale calatoriei.

Totdeauna, autobuzul de turism este aprovizionat cu lazi frigorifice continand gustari, sucuri de fructe, cafea si bere, care pot fi oferite turistilor, bineinteles, contra plata.

Ghizii turistici – in general fete tinere sub 30 de ani – poarta intotdeauna uniforma firmei ; ei poseda un set de palarioare de soare, gratuite si stegulete de aceasi culoare pe care le dau turistilor din grupul pe care-l au in grija sa le poarte pe timpul deplasarilor in punctele vizitate.