Turismul în regiunea Sud-Muntenia

Regiunea Sud-Muntenia este formata din 7 judete: Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Prahova,Dambovita ,Arges,Teleorman .Are o suprafata de 35 770 km2, reprezentand 14,5 % din suprafata tarii. Ocupa locul 3 ca marime in cadrul celor 8 regiuni. Componenta: 2575 localitati din care 48 de municipii si orase, 509 de comune si 2018 sate .

Datorita formelor variate de relief, conditiilor naturale deosebite si peisajului pitoresc, aceasta regiune are un potential turistic considerabil.

Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de atractivitate turistica a acesteia.

Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan si masive cu caracter alpin (Bucegi, Fagaras, Iezer, Leaota, Ciucas), cu peisaj carstic (pesteri, chei).

Fondul cultural este alcatuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor cunoscute personalitati (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liviu Rebreanu), castele si conace etc.

In ultimii ani, investitiile care s-au facut in cele trei judete din nord - Prahova, Arges si Dambovita - au vizat extinderea retelei hoteliere si ameliorarea calitatii serviciilor. Turismul de week-end, sporturile de iarna au adus beneficii insemnate investitorilor din aceasta zona.

In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea soci-economica a regiunii.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura si structura turistica adecvata. 509 de comune si 2018 sate .

Judetele Prahova, Arges si Dambovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice, asigurand totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sejur, cura si tratament balnear, sporturi de iarna in statiunile montane, vizitarea oraselor si zonelor de interes turistic, pescuit si vanatoare.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei - Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.

Tratamentul balnear este asigurat in cadrul regiunii de catre 3 statiuni balneoclimaterice (Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), conditiile de cazare, dotarea bazelor de tratament si calitatea serviciilor oferite de catre acestea satisfacand intr-o mica masura cerintele turistilor.

O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.

Turismul rural, de asemenea, este apreciat ca o alta sursa de valorificare a potentialului regional, iar posibilitatea obtinerii de finantari din fondurile de preaderare, pana in 2007 (SAPARD, PHARE), a fost folosita de unii parteneri locali pentru crearea de unitati turistice, pensiuni, fapt ce a oferit sansa unei valorizari a spatiului rural.

Desi infrastructura de turism nu corespunde - calitativ si cantitativ - cerintelor, se poate considera ca progrese in acest domeniu exista, comparativ cu anii precedenti. Ca alternativa la turismul montan din nord si pentru o valorificare cuprinzatoare a regiunii Sud-Muntenia, investitorii si autoritatile din turism incearca sa stimuleze un mai mare interes pentru partea de sud a regiunii, prin exploatarea potentialului zonei riverane Dunarii.

Axa Prioritara pentru Dezvoltarea durabila a turismului regional si local :

1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea infrastructurilor conexe;

2. Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potenţial turistic;

3. Valorificarea potenţialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice

JUDETUL IALOMITA

Documentele din Evul Mediu mentioneaza vamile de peste, ceara si lâna de la Gura lalomitei. Tot aici se pare ca s-a nascut marele domnitor Minai Viteazul care a realizat, pentru prima data în istoria noastra, unirea celor trei tari române.

Obiectivele turistice din acest judet sunt legate, în special, de lacurile si padurile ce se întâlnesc aici, de cursele pe Dunare (care faciliteaza accesul spre zonele de pescuit si vânatoare), de muzeele si bisericile din municipiul Slobozia, si nu în ultimul rând, de statiunea balneoclimaterica Amara.

Fauna si flora acestui judet sunt caracteristice mediului de stepa, padure si acvatic, si sunt ideale pentru vanatoare. Judetul Ialomita are o capacitate de cazare de pestre 3.000 locuri, din care 473 in hoteluri, peste 600 in vile si moteluri, 1.540 in spitaluri de tratament in Amara si 300 in vile in taberele scolare de la Amara. Cel mai important loc turistic al judetului sunt Baile Amara, situate la 7 km distanta de Slobozia si 126 km distanta de Bucuresti, cunoscute pentru namolul sapropelic si apele minerale medicinale folosite in tratarea reumatismului cronic. De asemenea, Parcul de Vacanta Hermes, situat lânga Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic.

Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu, Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul Satului, Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.