Turismul Religios în Moldova

Turismul de factură religioasă apare în Evul Mediu timpuriu şi mijlociu până în Epoca Renaşterii.

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la întelegerea motivaţiilor turiştilor. Diferenţa între această formă de turism şi altele o constituie motivaţia religioasă a turiştilor.

Turismul religios continuă să aibă o pondere importantă în fluxul turistic total (26%), la nivel mondial, mărimea sa putând fi chiar mai mare dar înregistrarea numărului de turişti nefăcându-se foarteprecis, nu se cunoaşte numărul exact de turişti. În România în anul 2002, au fost în jur de 1.000.000 de turişti cu motivaţie religioasă.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

- vizite la lacaşurile sfinte;

- pelerinaje religioase;

- tabere religioase pentru tineret.

El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele şi taberele religioase. Se practică de o anumita categorie de personae si vizează atât promovarea valorilor culturale, cat si a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul religios

1. MĂNĂSTIREA VORONEŢ

Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata de apoi".

Biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare. În scenele din altar artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenția mai ales: Cina cea de Taină, Împărtășirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor și tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare (în naos).

Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene.

2. MĂNĂSTIREA PUTNA

Se găseşte în comuna Putna din jud. Suceava, un ţinut legendar al Bucovinei. Aflată la 72 km de "Cetatea de Scaun", este prima şi cea mai importantă ctitorie a Voievodui Ştefan cel Mare.

Mănăstirea a fost construită între 1466 şi 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la Chilia în 1465.

De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări cu incendii, năvăliri şi ocupaţii străine, cutremure, însă acestea n-au putut întrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neîncetată adusă lui Dumnezeu.