Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL 1. Materiale iniţiale şi terminologia 6
- 1.1. Materiale iniţiale 6
- 1.2. Terminologia şi clasificarea riscurilor meteorologice 6
- CAPITOLUL 2. Ploile torențiale abundente 9
- 2.1. Parametrii caracteristici ploilor torențiale 9
- 2.2. Formarea precipitațiilor sub influiența proceselor sinoptice (dupa P. V. Sineavschi) pe teritoriul Republicii Moldova 11
- 2.3. Vulnerabilitatea teritoriului față de ploile torențiale 12
- 2.4. Măsuri de prevenire și protecție 15
- 2.5. Studiu de caz 16
- CAPITOLUL 3. Evaluarea grindinei pe teritoriul Republicii Moldova 20
- 3.1. Cauzele genetice de formare a grindinii 20
- 3.2. Parametrii caracteristici grindinii 23
- 3.3.Vulnerabilitatea teritoriului faţă de grindină 28
- 3.4. Măsuri de prevenire și protecție 29
- 3.5. Studiu de caz 31
- CAPITOLUL 4. Fenomenele de uscăciune, secetă şi suhovei 36
- 4.1.Evaluarea complexă a fenomenelor de uscăciune şi secetă 36
- 4.2. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de uscăciune şi secetă 38
- 4.3. Evaluarea complexă a fenomenelui de suhovei 39
- 4.4. Aspectele de risc ale fenomenelor de secetă şi suhovei 42
- 4.5. Măsuri de atenuare şi de combatere a secetelor şi suhoveiurilor 46
- 4.6. Studiu de caz 47
- CONCLUZII 50
- REZUMAT 52
- BIBLIOGRAFIE 53
- ANEXA 55
Extras din proiect
Introducere
Actualitatea lucrării. Din toţi factorii de mediu, climei ii revine rolul cel mai important. Ea constituie principalul agent energetic modificator al scoarţei terestre, determinînd dinamica reliefului si evoluţia landşafturilor geografice, repartiţia pe Terra a lumii vegetale şi animale, precum şi a aşezarilor umane. Clima este principala sursa de energie indispensabiă vieţii, iar in ultimul timp şi o sursă de energie regenerabilă (solară, eoliană, termală etc.). In toate modurile ei de manifestare însă clima nu este doar o sursă de energii vitale, ci şi un factor de risc enorm care condiţionează apariţia altor energii, deseori destructive, provocind enorme pagube materiale şi numeroase pierderi umane.
Atmosfera este una dintre componenetele de bază ale mediului înconjurător. Însuşirile fizice ale atmosferei (temperatura, presiunea, densitatea etc.), pe de o parte, şi procesele care au loc în cuprinsul ei, pe de alta, prezintă variaţii temporale şi teritoriale, la originea cărora se află schimbările periodice şi neperiodice pe care le înregistrează factorii radiativi, fizico-geografici şi dinamici ce generează clima oricărei regiuni de pe Pământ şi a planetei în ansamblul ei. Cum bine se înţelege, riscurile meteorologice se integrează riscurilor naturale. Adăugate la acestea din urmă, considerate şi fenomene naturale extreme (cutremure de pământ, inundaţii catastrofale, deplasări masive de teren, etc), se constată faptul că în istoria dezvoltării societăţii umane, pe măsură ce gradul de civilizaţie şi economia s-au dezvoltat, a crescut gradul de vulnerabilitate a populaţiei la diferite riscuri, concomitent cu creşterea frecvenţei acestora şi în consecinţă, pierderile materiale şi numărul victimelor umane datorate acestor fenomene au cunoscut un ritm ascendent, devenind considerabile. Aceasta, din două motive: pe de o parte, prin faptul că la declanşarea unor fenomene naturale extreme participă şi impactul antropic asupra mediului, iar pe de alta, prin faptul că însăşi dezvoltarea economică mondială accelerată din ultimele decenii a atras după sine riscurile faţă de propriile sale tehnologii.
Caracteristicile climei joacă un rol extrem de important în viaţa şi activitatea societăţii omeneşti. Acest rol are o faţă şi un revers, căci clima reprezintă în acelaşi timp, o resursă şi un risc.
Clima influenţează în bună măsură exploatarea şi utilizarea altor resurse. Astfel, petrolul şi gazele naturale servesc, între altele, pentru protecţia împotriva frigului şi căldurii; o mare parte a energiei electrice consumate în industrie provine din resursele hidraulice care depind de climă; apa utilizată în tratarea materiilor prime (22 m³ de apă pentru rafinarea unui m³ de petrol, 3 000 m³ de apă pentru producerea unui m³ de cauciuc sintetic) depinde la rândul ei de climă etc.
La etapa actuală problema fenomenelor naturale de risc, inclusiv şi cele climaterice, sunt de importanţă majoră, fapt confirmat şi de hotărârea O.N.U. care a stabilit că perioada 1991-2000 este perioada „Deceniului de acţiuni privind atenuarea consecinţelor catastrofelor naturale”.
Pe teritoriul R. Moldova unde peisajele naturale sunt extrem de valorificate, iar agricultura, ca ramură strategică a economiei naţionale, este foarte vulnerabilă, către schimbările de climă, cunoaşterea variabilităţii acestor factori de risc prezintă un interes deosebit.
Sporirea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice nefavorabile din ultimele decenii, necesită estimarea duratei, probabilităţii şi a arealului de manifestare a acestora la nivel regional.
Scopul lucrării: – Scopul principal al studiului constă în evidenţierea variabilităţii spaţio-temporale a fenomenelor meteorologice de risc luate în studiu, a tendinţei de modificare a acestora, a evidenţierii frecvenţei şi estimarea vulnerabilităţii teritoriului faţă de acestea.
Ţinînd cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova, am cosiderat util de a face un studiu asupra: Fenomenelor şi proceselor climatice de risc din perioada caldă a anului, deoarece în toate modurile ei de manifestare, clima nu este numai o sursă declanşatoare de energii vitale, sub diferite forme ci şi un factor de risc care incubă şi alte energii, uneori cu efect catastrofal, ce crează dezordine în sistemele geografice, mergînd pînă ditrugerea lor totală, provocînd imense pagube materiale şi victime omeneşti.
În lucrarea dată au fost abordate acele riscuri climatice specifice climatului Republicii Moldova, cu diferite influenţe care au fost clasificate după sezon şi tipuri genetice creînd imaginea de ansamblu a acestor fenome, pentru fiecare pas în parte, pe care îl parcurge.
Tema tratată nu este extransivă. Se dovedeşte, pe de o parte, o informare ştiinţifică adecvată asupra celor mai periculoase fenomene climatice de risc, ca geneză, mod de manifestare şi consecinţe, în scopul cunoaşterii potenţialităţii lor distructive, a prevederii, prognozării, preîntîmpinării şi diminuării consecinţelor lor, iar pe de alta o încercare de abatere metodologică a unor astfel de fenomene.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Unele Fenomene Meteorologice de Risc in Perioada Calda a Anului pe Teritoriul Republicii Moldova.doc