Valea Argeșului

Axa urbanistica a Vaii Argesului reprezinta o zona de dezvoltare economica si totodata, constituie una din cele mai pitoresti zone ale României. Activitatea zonei este consecinta varietatii reliefului care include cele mai înalte piscuri din Carpati, zone de deal si de câmpie unde flora si fauna sunt elemente foarte diversificate, continând exemplare unice în lume, toate acestea sunt în strânsa conexiune cu factorul antropic.

Zona Vaii Argesului, situata de-a lungul vaii râului care a dat denumirea judetului, este cea mai complexa axa urbanistica a judetului. De-a lungul ei s-au dezvoltat municipiile Curtea de Arges si Pitesti

Pentru delimitarea zonelor urbane într-o anumita zona geografica se iau în consideratie urmatoarele criterii:

- Identitatea mediului industrial;

- Densitatea fondului construit;

- Densitatea populatiei;

- Gradul de dezvoltare al serviciilor;

- Gradul de dezvoltare a transporturilor si circulatiei,

- Gradul de dezvoltare a activitatilor comerciale;

- Proportia exprimata în procente a populatiei urbane din populatia totala a unei regiuni teritorial-administrative.

Studiul oraselor constituie, în prezent, una din principalele preocupari ale Geografilor, urbanistilor si specialistilor în sistematizare teritoriala. Atât pe plan national sau mondial, orasul solicita raspunsuri eficiente la o multitudine de probleme ale dezvoltarii sale actuale cât si mai ales ale perspectivei vietii în mediile urbane.

I. PREZENTAREA VAII ARGESULUI

Situat în sudul tarii, judetul Arges este „taiat” în doua de paralela 45° latitudine nordica, si este strabatut la est de meridianul 25° longitudine estica. La nord se învecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dâmbovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu judetele Olt si Vâlcea la vest. Suprafata judetului este de 6.826 km patrati, reprezentând 2,9% din suprafata totala a tarii. Axa urbanistica a Vaii Argesului este localizata în partea central-nordica a judetului Arges si corespunde geografic cursului superior si mijlociu al râului Arges, din zona subcarpatica pâna la confluenta cu Râul Doamnei, la Pitesti.

1.1 CADRULUI NATURAL AL VAII ARGESULUI

1.1.1 Relieful

Variat si repartizat proportional, relieful traversat de râul Arges coboara în trepte de la nord spre sud si cuprinde toate unitatile geomorfologice carpato-transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500m (crestele cele mai înalte ale Fagarasului) pâna la altitudine a de 300m (în Câmpia Înalta a Pitestilor). Aceasta diferenta de nivel, de peste 2200m, se reflecta în diversitatea reliefului zonei studiate. Astfel, în cuprinsul Vaii Argesului, se poate diferentia o treapta înalta constituita din muntii Fagaras, o treapta mijlocie ce apartine Subcarpatilor Getici si Podisului Getic si o treapta joasa, parte constitutiva a Câmpiei Române.

Treapta înalta a reliefului este constituita de culmile Muntilor Fagaras, acestia reprezentând unitatea montana cea mai înalta nu numai din Carpatii Meridionali, ci si din întreaga tara. În timp ce spre nord, Muntii Fagaras prezinta un puternic abrupt, spre sud ei coboara în trepte. Culmea principala, nordica cu o orientarea est-vest se desfasoara pe toata lungimea zonei, având aspectul unei creste veritabile, ferastruite, alcatuita dintr-o succesiune de forme piramidale. În cadrul aceste creste se disting peste 60 de vârfuri care trec de 2000m, iar cinci vârfuri depasesc 2500m:

- Moldoveanu - 2544m (cel mai înalt vârf al Carpatilor românesti);

- Negoiu – 2535m;

- Vistea Mare – 2527m;

- Lespezi – 2522m;