Valea Râului Bârlad între Negrești și Vaslui

1.INTRODUCERE

1.1.AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITE

Teritoriul corespunzător văii Bârladului situat între Negreşti şi Vaslui, din punct de vedere geografico-matematic se desfăşoară între paralele de 46 50 38” latitudine nordică şi 46 38 43” latitudine nordică, pe numai 11 95” de latitudine, neexistând, ca urmare, diferenţieri de natură bio-pedo-climatice între extremitatea nordică şi sudică. Longitudinal se desfaşoară între meridianele de 27 27 30” longitudine estică şi 24 44 22” longitudine estică, deci pe un ecart de 16 92” de longitudine (fig.1).

Teritoriul văii Bârladului se încadrează în marea unitate a Podişului Moldovei, respectiv în partea mediană a Podişului Central Moldovenesc.

Valea Bârladului constituie sectorul cel mai coborât din întreg Podişul Central Moldovenesc spre care converg toate văile şi interfluviile mari şi în acelaşi timp reprezintă şi o unitate de relief bine conturată. Ca unitate se impune prin marea întindere a albiei majore, zona de terase cu o lăţime de mai mulţi kilometri şi a interfluviilor sculpturale cu înălţimi mici , care la un loc formează o vale mult lărgită, sau, daca includem şi porţiuni din şesurile şi interfluviile mai coborâte care converg spre această vale, chiar o zonă depresionară.

Din punct de vedere administrativ teritoriul studiat face parte din judeţul Vaslui, fiind situat în partea de nord nord-vest a acestuia pe o lungime de 40 de kilometri, între oraşul Negreşti şi municipiul Vaslui. Acest teritoriu poate fi străbătut atât pe cale rutieră cât şi pe cale ferată, aceste căi de comunicaţie însoţind valea râului Bârlad.

Insulele de stepă de pe valea superioară a Bârladului, unde au o răspîndire apreciabilă solurile din categoria cernoziomurilor, au favorizat dezvoltarea culturilor agricole şi creşterea animalelor. Lipsa unor resurse de subsol mai deosebite, ca şi volumul mic al resurselor de apă potabilă şi industrială au facut ca în trecut, aici, să se dezvolte greu centre urbane mari, deşi acest teritoriu a avut întotdeauna şi are şi acum o populaţie numeroasă.

1.2. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu fizico-geografic de detaliu asupra văii Bârladului între Negreşti şi Vaslui realizat pe baza observaţiilor personale făcute în teren şi a unei documentări bibliografice de specialitate.

Prin realizarea acestei lucrări am încercat să pun în practică cunoştinţele acumulate ca student în cadrul Universităţii „ Ştefan cel Mare” , în realizarea ei fiind sprijinită de Domnul conferenţiar universitar doctor Nicolae Rădoane, căruia îi aduc sincere mulţumiri.

Conţinutul de fond al lucrării se axează pe caracterizarea elementelor fizico-geografice din zona Negreşti - Vaslui, unitate care din punct de vedere paleogeografic se identifică cu unitatea Podişului Central Moldovenesc.

Pe lîngă scopul ştiinţific propus, de cunoaştere a aspectelor mediului natural (alcătuirea geologică şi structura, trăsături definitorii ale reliefului, caracteristicile reţelei hidrografice, particularităţile climatice, distribuţia vegetaţiei, faunei şi solurilor) lucrarea urmăreşte şi un scop practic, legat în principal de evidenţierea unor particularităţi ale echilibrului natural, folosirea resurselor naturale, prevenirea degradării terenurilor, etc. S-au evidenţiat şi caracterizat fenomenele naturale restrictive (inundaţii, exces de umiditate,etc ).

1.3. ISTORICUL CERCETĂRILOR

Deşi asupra teritoriului văii Bârladului între Negreşti şi Vaslui nu s-au efectuat până în prezent studii fizico-geografice complexe, valea râului Bârlad a fost în atenţia mai multor cercetători, fiind tratată în cadrul unor unităţi geografice mai mari, cum ar fi în cadrul lucrărilor ce studiază Podişul Moldovei, în general, şi Podişul Central Moldovenesc, în special.

De cunoaşterea geologică şi geografică a Podişului Central Moldovenesc este legat numele unor oameni de seamă români, care au luat , pentru prima dată , această regiune în studiu: Gr. Cobălcescu (1862,1883), I.Simionescu (1903), R.Sevastos (1914,1922), M.David (1922), Natalia Şenchea (1943).

Dintre toate însemnările mai vechi, o menţiune specială trebuie făcută asupra lucrării „ Descriptio Moldaviae „ (1716) a lui Dimitrie Cantemir, lucrare însoţită de o interesantă hartă, din care se desprind date referitoare la apele curgătoare, lacuri, păduri, climă, etc.

Printre lucrările de mare importanţă ştiinţifică se numără şi „ Calcarul de Răpidea” (1862) de Gr. Cobălcescu, care ajunge la concluzia că , la origini, calcarul de Repedea a format o placă continuă , nu întreruptă de văi.

Primele investigaţii de natură geologică asupra regiunii au fost efectuate de Foetterle (1870), care vorbeşte despre depozitele sarmatice în Moldova.

În anul 1883 apare lucrarea lui Gr. Cobălcescu „Studii geologice şi paleontologice asupra unor ţărămuri terţiare din unele părţi ale României ”, care , aşa cum arăta I. Simionescu va rămîne multă vreme monografia cea mai completă asupra geologiei Molvovei. Şi de aceasta dată, pentru zona dealurilor din Moldova, arăta că au spinarea cam în acelaşi plan şi ca , primitiv, aceste dealuri constituiau un podiş întins cu altitudinea de 300m şi care apoi a fost tăiat de ape. De aici se desprinde originea sculpturală a Podişului Moldovei, lucru foarte important pentru această etapă.

În mai multe lucrări, Natalia Şenchea (1941,1943) abordează probleme din bazinul superior al Bârladului. Considera că în cea mai mare parte relieful este format în directă legătură cu ciclurile mari sau mici de eroziune.