Valorificarea potențialului turistic a Branului

1. Prezentarea generala a statiunii Bran

Localitatea Bran se afla în partea de SV a judetului Brasov, la intrarea în culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse între 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Câmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face fo¬lo¬si¬nd re¬tea¬ua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania în Mun¬te¬nia si cu¬loarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, învecinându-se cu Tara Bârsei în nord si no¬rd-est, la sud si sud-est cu Dâmbovita si Valea Prahovei.

Comuna Bran, atestata pentru prima data în 1367, este specifica satului montan românesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, având centrul comunal în satul omonim.

2. Prezentarea potentialului turistic al statiunii

Din punct de ve¬de¬re al ca¬dru¬lui natural, zona se prezinta ca o depresiune înalta între 800 – 1.000 m cu ori¬en¬ta¬re NE-SV ce este delimitata de valea râului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vârfuri de pes¬te 2.000 m – Vârful Omu 2239 m).

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar în no¬rd, for¬me carstice în sud, întinzându-se catre bazine la Dragoslavele, despar¬ti¬te de pa¬sul Giu¬la¬va (1290 m). În zona se remarca un contrast între plaiurile pre¬lungi si vaile pu¬ternic adâncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Che¬ii), so¬ho¬doale, la¬pie¬zuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fu¬n¬datica), do¬li¬ne (Fundata), polii (Obârsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Li¬li¬e¬ci¬lor).

Clima este temperata de depresiune intramontana cu veri ra¬¬co¬roa¬se si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele ve¬cine se în¬re¬gis¬treaza valori cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câm¬pu¬lung). În lu¬¬na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie tem¬peratura variaza între -10 si -15°C.

Zona Bran es¬te bogata în pre¬¬¬cipitatii, numarul me¬diu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu¬¬¬marul mediu de zile cu nin¬soare este de 60 zile¬/¬a¬n, iar grosimea stratului de za¬pa¬¬da este de 40-50 cm (propice pra¬cticarii spor¬tu¬ri¬lor de iarna). Vânturile pre¬do¬mi¬na¬n¬¬te în zona au o viteza de 3-5 m/s.

Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada¬po¬st de vân¬turi puternice, strat de zapada bogat si îndelungat, ceea ce arata ca ace¬a¬sta zona are va¬lente turistice deosebite.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform ori¬en¬ta¬rii re¬lie¬fului catre bazinul Transilvaniei si spre Câmpia Româna. Exista ape de adân¬ci¬me si de suprafata.

Apele de adâncime reprezentate de izvoarele aflate la con¬tactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o po¬tabilitate bu¬na. În ca¬drul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragos¬la¬ve¬le, are rol de cum¬pa¬na de ape între bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua râuri colectoare: Bâr¬sa – în sectorul nordic si Dâmbovita în sud

Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla în cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu co¬ni¬fe¬rele. Pa¬du¬rile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar în Muntii Piatra Cra¬iului, Le¬a¬o¬ta si Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înal¬te exista jne¬peni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, ti¬sa, amestecate cu mo¬lid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fânetele înlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, ga¬ro¬¬fita Pietrii Cra¬iu¬lui, bulbucii de padure, sângele voinicului.

Fauna este reprezentata în special în Muntii Piatra Craiului si Bucegi de ex¬em¬¬plare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, râsul, vulpea. Avi¬fa¬u¬na este re¬prezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, cio¬ca¬ni¬toa¬rea, cin¬teza, pi¬ti¬goiul. În apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean. Toate aceste elemente pot reprezenta mo¬tivatii pentru practicarea diferitelor for¬¬me de turism: în rezervatii, speologic, sti¬in¬ti¬fic.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fi¬in¬d¬ un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor în cresterea animalelor.

Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de re¬li¬ef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si co¬¬aste, fe¬rite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbârcioara, Simon, Bran Po¬ar¬ta. Aceste lo¬calitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cu¬no¬¬scute sub forma ar¬haica de “casa cu curte” întâlnite si în alte zone de munte ale Ro¬¬¬¬mâniei, precum si în Eu¬ropa, unde poarta denumirea de “gospodarie cu ocol în¬ta¬rit”. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea ani¬ma¬le¬lor, lucrul la padure, atât în munti cât si prin pendularea între munte si câmpie. Pre¬do¬¬minanta a fost cresterea vitelor în propria gospodarie cu “varatul” la munte, la stâ¬nele apartinând obstei satului si iernatul în gospodarie si la “hodai”.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a cli¬mei reci, iar lu¬crul la padure a fost si ramâne ocupatia de baza a celor din zo¬na. Un loc important în eco¬no¬mia acestui sat îl ocupa mestesugurile si industriile ta¬ranesti le¬ga¬te mai ales de prelucrarea lânei. Tesutul este practicat în fiecare gos¬po¬da¬rie, iarna, la raz¬boi, realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanta cro¬ma¬ti¬ca alb-negru, “sa¬ri¬cile” sau straiele din lâna turcana cu firul lung, etc. În cadrul mes¬te¬sugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu îl constituie târgurile de tara bi¬anu¬a¬le (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde par¬ti¬ci¬pa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara Oltului, Tara Bârsei.