Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Cumulonimbus
- 2.1 Etapele de dezvoltare ale norului Cumulonimbus
- 3. Vijeliile si orajele
- 3.1 Vijelia. Tipuri de vijelii.
- 3.2 Notiunea de ,,oraj’’
- 3.3 Tipuri de fenomene orajoase
- 3.4 De ce orajele sunt specifice sezonului cald ?
- 3.5 Descarcarile (manifestrile) electrice: fulgerul, trasnetul si tunetul
- 4.Efectele si prevederea orajelor
- 5. Stiati ca?
- 6. Bibliografie
Extras din proiect
1. Introducere
Orajele sunt fenomene atmosferice complexe care se manifesta prin descaracari electrice insotite de fulgere si tunete, intensificarea vantului, vijelie, uneori averse violente de ploie si caderi de grindina. Acestea sunt, de fapt, rezultatul unui proces complex ale carui caracteristici pot fi rezumate la:
- existenta curentilor verticali de aer care duc la dezvoltarea norilor Cumulonimbus, curenti care se succed neregulat, ascendent si descendent;
- producerea descaracarilor electrice foarte scurte care pot avea loc in interiorul norilor, intre nori sau intre nori si suprafata terestra ( trasnete);
- variatia brusca a potentialului electrostatic al atmosferei;
- emisia unor radiatii electromagnetice de inalta frecventa care se propaga la distante mari de sute de km.
2. Cumuloniumbus – generatorii fenomenelor orajoase
Cumulonimbus (Cb) - alcătuiesc formaţiuni dense, care au o puternică dezvoltare pe verticală, baza norului fiind la câteva sute de metri înălţime, în timp ce vârfurile, care ajung până la peste 8-10 km înălţime, au formă de turnuri sau nicovală.
Norii Cumulonimbus au în constituţia lor picături de apă suprarăcite (apă ce se află sub temperatura de 0 grade Celsius), fulgi de zăpadă, grindină, măzăriche şi cristale de gheaţă în părţile superioare.
2.1 Etapele de dezvolatre ale norului Cumulonimbus
A) Etapa Cumulus
Evolutia norilor Cumulonimbus
este generata de dezvoltarea norilor Cumulus congestus si de existenta curentilor verticali de aer.
In acest stadiu predomina curentii ascendenti.
Aerul cald si umed, sub actiunea unui impuls puternic este fortat sa se ridice repede la inaltime depasind nivelul de condensare (nivelul bazei norilor) .
B) Etapa de maturitate
Stadiul matur corespunde formarii norului Cumulonimbus a carui dezvoltare este legata de o stare speciala de instabilitate care cuprinde un strat gros din atmosfera.
In acest fel norul creste foarte mult, varful lui atingand 10-12 km.
Partea superioara a norului Cumulonimbus capata forma caracteristica de nicovala, care arata ca acesta a ajuns la dezvoltarea maxima.
C) Etapa de disipare
Stadiul de disipare apare atunci când predomina curentii descendenti iar cei ascendenti au incetat.
Ploaia se reduce, iar curentii descendenti slabesc.
Norul Cumulonimbus se fragmenteaza: portiunile mai inalte pot forma mase compacte de nori Cirrus, iar cele inferioare formeaza straturi groase de Altocumulus si Stratocumulus.
3.Vijeliile si orajele3.1 Vijelia
Reprezinta o manifestare atmosferica definita in primul rand printr-o intensificare a vitezei vantului, care creste brusc pentru o scurta perioada de timp. Se vorbeste de vijelie, atunci cand viteza vantului depaseste 8 m/s, iar valoarea de 11 m/s trebuie sa fie depasita cel putin timp de un minut.
La declansarea unei vijelii, temperatura aerului marcheaza o scadere pronuntata, in timp ce presiunea atmosferica si umezeala relativa a aerului prezinta cresteri bruste.
Din cauza prafului ridicat de pe sol de vantul intens, vizibilitatea orizontala scade foarte mult, iar aerul primeste un aspect intunecat amenintator.
Tipuri de vijelii
Din punct de vedere genetic, vijeliile se clasifica in doua mari categorii:
Vijelii care apar inaintea unor fronturi reci foarte intense in cadrul liniei de instabilitate care precede frontul rece. Din punct de vedere sinoptic , in troposfera inferioara este prezent un culoar depresionar, extins din peninsula Scandinava pana deasupra Marii Mediterana. Culoarul este limitat spre vest de dorsala anticiclonului azoric, iar spre est de anticiclonul est-european
Conținut arhivă zip
- Vijelii si Oraje.ppt