Viscolul în Republica Moldova

Întroducere

Societatea umană supravetuieşte astăzi într-un mediu natural-antropic în permanentă schimbare, fiind expusă unei mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase, generate de numeroşi factori, atît de provenienţă naturală, cît şi antropică.

În ultimile trei decenii, diferitele calamităţi naturale au generat pe Terra peste trei milioane de victime, au cauzat boli, sărăcie şi numeroase suferinţe pentru un miliard de oameni, precum şi pagube materiale de sute de miliarde de dolari.

Conform estimărilor experţilor ONU, anual omenirea cheltuie pentru lichidarea consecinţelor diversilor calamităţi naturale o sumă uriaşă de peste 60 miliarde de dolari SUA.

În ultimii ani pe teritoriul Moldovei s-au înteţit cazurile de manifestare a diversilor calamităţi naturale ca: secetele îndelungate anotimpurile excesiv de umede, reci ori prea calde, ploile torenţiale mari deseori cu grindină, inundaţiile vaste, viscolele şi uraganele puternice, iernile extrem de geroase ori extrem de blînde, îngheţurile tardive de primăvară.

În ansamblu factorilor de mediu, clima are rolul cel mai important. Ea constituie principalul factor energetic modificator al scoarţei terestre care determină dinamica reliefului şi evoluţia peizajelor geografice, este principalul factor ecologic care stă la baza distribuţiei pe Terra, a asociaţiilor vegetale, a comunităţilor de animale, a aşezărilor umane etc. Clima este sursa de energie indispensabilă a vieţii, iar în ultimul timp, ea tinde să devină şi o sursă de energie neconvenţională, deosebit de importantă înlocuind conbustibilii minerali.

În toate modurile ei de manifestare, clima nu este numai o sursă declanşatoare de energii vitale sub diferite forme, ci şi un factor de risc, uneori cu efect catastrofal, provocînd imense pagube, materiale şi victime omeneşti.

Riscurile climatice cuprind o gama larga de fenomene,atit ca tip genetic,cit şi ca mod de manifestare,de variaţie în timp şi spaţiu, sau ca mod de declanşare şi evoluţie.

În lucrarea data, sunt abordate riscuri climatice care sînt specifice climatului temperat continental al Republicii Moldova în semestrul rece al anului.

Prin tema tratată ne aducem o contribuţie modestă la studiul fenomenelor climatice de risc de pe teritoriul Republicii Moldova. Amplasarea geografică a Republicii Moldova în zona temperată a continentului European determină în mare masură şi condiţiile ei climatice.

Teritoriul R.M. se caracterizează prin condiţii de climă continental moderată, cu ierni blînde şi veri calde îndelungate, dar cu cantitate insufucientă de precipitaţii atmosferice.

Amplasarea geografică a R.M. în extremitatea de S-V a cîmpiei Est-Europene, determină frecvenţa mare a proceselor climatice frontale pe teritoriul republicii. Acestea apar în urma interacţiunii directe dintre masele de aer mediteraniene venite de la sud –vest cu cele atlantice de la nord-vest şi cele continental –estice, ce patrund de pe marele continent Asia. În perioada caldă a anului, regimul de studiu se afla sub influenţa ramurei estice a anticiclonului Azoric, fapt ce condiţionează predominarea vînturilor din N-V, supranumite de localnici vîntul mare. În perioada rece mai semnificativ influenţează anticiclonul Siberian şi al depresiunii Mediteraniene. Anticiclonul Siberian condiţionează identificarea periodică a vînturilor din N-E. Acestea aduc aer continental foarte cald şi uscat vara, şi foarte rece iarna (cravăţ). Influenţa depresiunii barice Mediteraniene se manifestă prin intensificarea ritmică a vînturilor din S-V. Ele sînt cunoscute sub denumirea de băltăreţ, fiindcă suflă din delta Dunării şi Marea Neagră, aducînd mase de aer cald şi precipitaţii abundente.

La nivel anual modificări semnificative, atît ale duratei, cît şi a valorilor medii de temperaturi şi precipitaţii, suferă anotimpurile de trecere, adică primăvara şi toamna.

În aspectul asigurării cu umezeală, teritoriul republicii se atribuie la zonele deficitare semiaride.Suma anuala a precipitaţiilor variază semnificativ atît spaţial cît şi-n timp. Cantitatea precipitaţiilor atmosferice scade lent de la N-V (550-580mm) spre S-E (350-380mm) cu o inversie regională în zona Podişului Central al Codrilor (540-580mm). Ultimul fapt conturează influenţa reliefului asupra distribuiirii spaţiale precipitaţiilor, de asemenea variază mult amplitudinea şi fregvenţa manifestării diverselor anomalii meteorologice.

În lucrare vor fi prezentate cazuri şi date concrete din Arhiva Serviciului Hidrometeorologic de Stat al R.Moldova. Cu ajutorul lor ne vom convinge de diferenţa mare dintre anii 1960 şi anii 2000.

Scopul acestui studiu constă în studierea aprofundată a condiţiilor care favorizează declanşarea viscolului şi depunerilor de gheaţă, a mecanismelor de evoluţie a lor, a metodelor de prezicere, precum şi a măsurilor de diminuare a consecinţelor distructive ce decurg din desfăşurările respective.

Aceste cunostinţe pot facilita, într-o masură mai mare sau mai mică, adoptarea unor masuri de prevenire şi atenuare sau de combatere a consecinţelor pe care acestea le provoacă.

Pentru atingerea scopului pus au fost înaintate următoarele sarcini:

1. Colectarea şi prelucrarea datelor privind trăsăturile de bază, frecvenţa şi repartiţia spaţială a viscolelor şi depunerilor de gheaţă în Republica Moldova.

2. Analiza caracteristicilor fenomenelor climatice de risc, adică a viscolului şi depunerilor de gheaţă în baza datelor din Arhiva S.H.S. al Republicii Moldova.

Prelucrarea climatologică şi grafică a datelor statistice.

3. Evidenţa legităţilor de declanşare, evoluţie şi manifestare a viscolului şi depunerilor de gheţă pe teritoriul R. Moldova.