Zona Valea Putnei-Prasca

Obiectivul acestui proiect este de a pune in valoare zona Valea Putnei – Prasca (in apropierea localitatilor Pojorata – Fundu Moldovei) datorita acumularilor de resurse minerale ce pot prezenta eu interes economic major. Lucrarea de fata urmareste calculul unor rezerve dintr-un primetru ce apartine unitatii cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali – sectorul nordic.

O caracteristica esentiala a zonei cristalino-mezozoice, si implicit, a acestui sector, este structura in panze de sariaj, reprezentata printr-un edificiu de unitati suprapuse, din care majuritatea cuprind in alcatuirea lor etaje structurale cu formatiuni paleozoice si mezozoice. O alta caracteristica o constituie prezenta in succesiunea stratigrafica a seriilor cristaline, a unor nivele in care se gasesc acumulari de sulfuri.

Regiunea reptezinta un teritoriu muntos, caracterizat de un relief accidentat. Cota cea mai inalta din zona este atinsa de varful Capra (1277m). Clima este umeda si racoroasa, specifica tinuturilor Bucovinei. Predomina ca vegetatie coniferele.

Deschideri la zi apar fie pe cursurile de apa ale raurilor, fie pe marginea drumului national Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc (partea stanga) si cai ferate ce leaga orasele amintite(partea drepta).

Reteaua hidrografica este tributara paraului Valea Putnei cu directie E – W, care la randul lui se varsa in Moldova. Cursurile de apa strabat formatiunile paleozoice ale grupului de Tulghes si formatiuni mezozoice.

Mineritul si cercetarile geologice au inceput in regiune secolele trecute.

In 1821 – 1858, fratii Mantz au deschis si exploatat zacamantul cuprifer Valea Putnei prin galeriile Ana, Rudolf si Amalia, amplasate in apropierea actualului put Valea Putnei. Incepand cu anul 1975, au fost reluate studiile litostratigrafice ale grupului de Tulghes, incepand din zona Lesu Ursului, pana la N de Fundu Moldovei, in vederea elaborarii unui model litostratigrafic unitar. Apar studii petrografice detaliate, referitoare la anumite formatiuni metamorfice, ex. Porfiroidele Pietrosului, metatufurile riolitice din grupul de Tulghes, unele parageneze metamorfice. Alte studii au fost facute privind tectonica, petrochimia, minereurile si procese metalogenetice, studii asupra varstei formatiunilor metamorfice.

Geologia regiunii:

In alcatuirea acestei zone iau parte formatiuni metamorfice, magmatice si sedimentare.

Formatiuni metamorfice:

Formatiunile metamorfice se afla dispuse intr-un esafondaj de panze de sariaj alpine si prealpine. Unitatile alpine se incadreaza in sistemul bucovinic, reprezentat prin panze de forfecare, constituite din fundament cristalin si cuvertura sedimentara mezozoica si sistemul transilvan, caracterizat prin panze de decolare gravitationala a depozitelor mezozoice.

De la vest la est, respectiv de la inferior spre superior, se disting urmatoarele unitati alpine asociate:

• Panza subbucovinica: constituita din seria mezozoica subbucovinica si un fundament cristalin reprezentat prin roci ale seriilor Bretila-Rarau, Rebra-Barnar si ale grupului de Tulghes. Aceste unitati litostratigrafice constituie fiecare in parte unitati tectonica, sariate, atribuite tectogenezei varistice.

• Panza bucovinica: Formatiunile din seria sedimentarmezozoica bucovinica, larg dezvoltate in sinclinalul Rarau-Breaza si un fundament cristalin in care se disting mai multe unitati tectonice prealpine sariate, constituie panza bucovinica:

• Panza de Pietrosu Bistritei, atribuita Proterozoicului;

• Panza de Putna, reprezentata exclusiv prin formatiunile grupului de Tulghes- Cambrian(pe baze palinologice si izotopice);

• Panza de Chiril, reprezentata prin roci exclusiv ale seriei de Chiril;

• Panza de Rarau, formata din roci ale seriei de Bretila-Rarau –proterozoic mediu;

• Panza (transilvana) de Haghimas: Aceste formatiuni apar in masivul Rarau sub forma unui petic de acoperire constituit din calcare urgoniene dispuse peste wildflishul barremian-aptian.

• Panza (transilvana) de Persani: Este reprezentata numai prin peticul de la Breaza, format din serpentinite triasice dispuse peste wildflishul barremian-aptian.