Tehnologia de fabricare a piesei coroană cu dantură interioară

Sǎ se studieze tehnologia de fabricaţie a piesei:COROANA DINTATA INTERIOARA , desen nr.TAP- 231-09 şi sǎ se elaboreze în mod detaliat tehnologia la nivelul a trei operaţii specifice care se stabilesc împreunǎ cu coordonatorul de proiect. Pentru aceste trei operaţii se va întocmi documentaţia tehnologicǎ şi breviarul de calcul pentru toate fazele componente.

Abordarea tehnologiei se va face pe principiul utilizǎrii maşinilor unelte universale, care pot fi echipate cu dispozitive şi sisteme complementare.

Structura proiectului:

a) analiza desenului piesei şi a tehnologicitǎţii acesteia: desen, material, tratament termic, dimensiuni, lanturi de dimensiuni, cotare, precizie dimensiuni, tolerante, masa, etc., elaborare desen nou cu completǎrile introduse (AutoCAD);

b) prezentarea itinerariului tehnologic de fabricaţie a piesei din desen, în trei variante şi analiza criticǎ a variantelor. Adoptarea variantei finale;

c) elaborarea itinerariului tehnologic cu detalierea: fazelor, fixarea piesei, scule, dispozitive, verificatoare, maşina unealtǎ, conform model de aplicaţie la lucrǎrile de laborator;

d) calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare;

e) calculul regimurilor de aşchiere pentru cele trei operaţii;

f) calculul energiei absorbite pentru cele trei operaţii;

g) calculul normei de timp la cele trei operaţii;

h) calculul de costuri de fabricaţie pentru cele trei operaţii;

i) protecţia muncii la fabricaţie;

1.MEMORIU TEHNIC

INTRODUCERE

Activitatea de proiectare se defineste ca fiind munca cu caracter tehnic ,stintific si estetic care are ca scop elaborarea documentatiei tehnologice scrise si desenate pentru executarea unui ansamblu sau piesa .

A proiecta inseamna a crea, a combina lucruri noi, sau a aranja cunostinte existente intr-un mod nou .Proiectarea corecta necesita analiza si sinteza avand ca finalitate o schimbare evolutiva si inovaţia .Proiectarea se defineste ca o suma de concepte, principii fundamentale si relatii cunoscute generic de procese creative si de optimizare .Schematizat se disting trei stadii ale creatiei tehnice: cunoasterea si experienta, practica, abstractizarea si realizarea practica.

Pornind de la o serie de parametrii de baza dati (capcitatea de productie, turatie, etc.) se aleg : parametrii limita si parametrii optimi ,in baza carora se pot calcula dimensiunile principale ale piesei precum si dimensiunile de rezistenta .Solutia optima ofera imbinarea armonioasa a aspectului teoretic cu cel tehnic si cu cel economic.

Arta inginerului de a proiecta consta in asigurarea unui echilibru rational intre aspiratile estetice si imperativele functionale, constructive si economice ale masinilor si instalatiilor utilizate. Rolul lui consta in dozarea corecta a factorilot cunoscuti, determinati cu cei rezultati din intuitie, iar reusita activitatii sale va depinde intotdeaunade modul in care va sti sa realizeze o sinteza optima a factorilor initial contradictorii.

In aceasta perpectiva materialul ocupa un loc preponderent. El este atat de important, incat cel ce nu va tine cont de el suporta imediat consecintele. Din aceasta cauza, importanta care se acorda in activitatea inginereasca materialului si tehnologiei este unanim recunoscuta dar din pacate nu intotdeauna respectata.

O alta conditie esentiala este ca inginerul tehnolog sa cunoasca conditiile reale in care se va realiza procesul tehnologic de prelucrare. Cand procesul tehnologic se proiecteaza pentru a se realiza intre-o inteprindere nou proiectata, libertatea alegerii variantei procesului tehnologic, a utilajului si sculelor este mult mai mare, decat in cazul in care procesul tehnologic se proiecteaza pentru a fi aplicat intr-o inteprindere existenta.

In acest ultim caz, asupra continutului procesului tehnologic are o influenta hotaratoare utilajul existent, cateodata incarcarea lui, perspectivele pe care le are inteprinderea de a primi utilaj nou, posibilitatile sculariei pentru incarcarea

SDV-urilor, posibilitatea de cooperare cu alte inteprinderi.

Inginerul tehnolog trebuie sa posede toate datele referitoare la posibilitatile tehnologice ale utilajelor pe care le are la dispozitie, precum si valoarea rigiditatii acestora si a gradului lor de precizie, pentru ca procesul tehnologic sa fie astfel proiectat incat utilajul sa fie exploatat la capacitatea lui maxima.

ANALIZA DESENULUI

Din desen si datele inscrise in indicator se observa ca pisesa reprezinta o “Coroana Dintata Interioara” avand masa de 1,31 kg. Avand numarul desenului TAP – 2319 – 09 din desenul de ansamblu.

Piesa in stare de semifabricat se obtine prin matritare.Examinandu-se mai departe inscriptiile din indicator rezulta ca piesa este executata dintr-un otel aliat 40 Cr 10 (STAS 333-80) STAS 791-80.

Cunoasterea caracteristicilor materialului din care se executa piesa este necesara pentru a se aplica vitezele de aschiere corespunzatoare, precum si sculele aschietoare respective.

Examinandu-se desenul piesei se observa ca aceasta are o forma constructiva tehnologica simpla alcatuita din doua tronsoane care ies mai usor in evidenta. Si anume un prim tronson stanga este de forma unui pahar care are in interior o suprafata danturata (dantura interioara). Si o a doua parte a piesei, tronsonul drept este de forma unei tevi cu un canal de pana la interior.

Pentru intelegerea deplina a formei geometrice si constructive a piesei este suficienta o singura proectie pentru determinarea piesei si anume o redare din fata.

Forma constructiva tehnologica compusa este din:

- un prin tronson A , stanga, de forma unui pahar cu lungimea de 50 mm si cu diametrul exterior de 120 mm. LA interiorul acestui pahar se prelucreaza prin danturare o coroana dintata interoara cu un numar de 38 de dinti si modul 2,5 unde Z x m = 95 mm. Toate caracteristicile acestei coroane dintate sunt prezentate intr-un tabel care indica toate dimensiunile necesare prelucrarii acestei coroane dintate interioare.

La partea inferioara a “paharului“ este prevazuta o degajare, realizata prin strunjire interioara cu o lungime de 7 mm si un diametru de 105,5 mm. Pe aici cutitul care realizeaza danturarea iese in partea inferioara a danturii din lucru.

Tot la partea inferioara a “paharului”, transonul de forma unui pahar are patru gauri Ø 8,5 echidistant, realizate cu un dispozitiv de gaurit.

Acest tronson A, de forma unui pahar, prezinta tesiri la capete de 3 mm x 45°, iar la exterior prezinta o rugozitate de 6,3 μm rezultat in urma operatiei de strunjire de finisare, iar la interior o rugozitate de 6,3 μm pe zona coroanei dintate interioare,obtinandu-se dupa strunjirea interioara de finisare si operatia de danturare.

In continuarea tronsonului A, prima parte a piesei de forma unui pahar, se afla si tronsonul B cea de-a doua parte a piesei de forma unei tevi cu o lungime de 112 mm., cu diametru exterior Ø 50 si diametru interior de 32/