Aditivi Utilizati în Industria Brânzeturilor

Reglementari privind utilizarea aditivilor in UE si pe plan mondial

Directiva 89/107/EEC, cunoscută şi ca directivă "cadru", conţine un număr de reglementări de siguranţă generală şi de autorizare referitoare la aditivii alimentari. Ea defineşte aditivul alimentar ca fiind " orice substanţă care nu este consumată în mod normal ca aliment şi nu este utilizată ca ingredient caracteristic în alimente, indiferent dacă are sau nu valoare nutritivă, şi este adăugată în mod intenţionat în alimente cu scop tehnologic pentru producerea, procesarea, prepararea, tratamentul, ambalarea, transportul sau depozitarea alimentelor rezultate.

Substanţele utilizate pot conduce la formarea unor reziduuri neintenţionate, dar tehnic inevitabile, în produsul final, care nu trebuie să exercite vreun efect tehnologic sau să prezinte riscuri pentru sănătatea consumatorului.

Conform acestei directive, produsele obţinute din plante (plant health products), aromatizanţii reglementaţi prin directiva 88/388/EEC şi substanţele folosite ca nutrienţi (de ex. vitamine, elemente în stadiu de urme, minerale) adăugate în alimente nu sunt considerate aditivi.

Directiva 89/107/EEC asigură necesarul de reguli referitoare la principalele categorii de aditivi, care sunt prezentate în tabelul urmator

Criterii de aditivi

Colorant Amidon modificat

Conservant îndulcitor

Antioxidant Agent de creştere

Emulgator Agent de antispumare

Sare emulgatoare Agent de glazurare

Agent de îngroşare Agent de tratarea făinii

Agent de gelifiere Agent de întărire

Stabilizator Umectant

Intensificator de aromă Sechestrant

Acid Enzimă

Regulator de aciditate Agent de volum

Agent anti-coacere Gaz de propulsare şi gaz de ambalare

Comitetul permanent pentru alimente adoptă criteriile de puritate pentru aditivi şi metodele de analiză necesare pentru verificarea purităţii acestora, procedurile de luare a probelor şi metodele pentru dozarea aditivilor în alimente.

Acelaşi comitet examinează suspendările temporare sau restricţiile aplicate vreunui aditiv de o ţară membră UE. De asemenea, directiva include reglementări cu privire la autorizarea temporară a unui aditiv de către un stat membru din raţiuni ştiinţifice sau tehnice.

Anexa a ll-a a Directivei prezintă criteriile generale cu privire la necesităţile tehnologice, siguranţa şi utilizarea aditivilor alimentari.

Aditivii alimentari pot fi aprobaţi numai dacă este demonstrată necesitatea tehnologică, nu prezintă nici un risc pentru sănătatea consumatorului la concentraţiile propuse în vederea utilizării, sunt apreciaţi după criterii evident ştiinţifice şi nu induc în eroare consumatorul.

Aditivii pot fi utilizaţi numai cu scopul îmbunătăţirii calităţii şi stabilităţii alimentelor, ajutând în procesul de obţinere, procesare şi tratare a produselor alimentare, fără ca astfel să fie mascată utilizarea unor materii prime defectuoase sau unele practici interzise.

Aditivii trebuie să corespundă testelor toxicologice şi evaluării lor cu scopul de a evita posibile efecte nocive. Evaluarea va ţine seama de efectele cumulative, sinergetice sau potenţiale ale utilizării aditivilor precum şi de intoleranţa organismului uman la substanţele străine.

Directiva 94/34/EC, un amendament la Directiva 89/107/EEC, permite statelor membre să interzică în ţările lor acele clase de aditivi, utilizate în producţia de alimente considerate ca tradiţionale. în tabelele 13.2 şi 13.3 sunt prezentaţi aditivii şi auxiliarii tehnologici utilizaţi la fabricarea brânzeturilor (după Souverain, 1985).