Alimentația din România în contextul globalizării

1. Introducere

Privind încă cu neîncredere, globalizarea pieţelor este încă în prezent un proces real şi inevitabil. Extinderea posibilităţilor întreprinderilor de a-şi desface producţia a deschis acestora o serie întreagă de posibilităţi noi dar a lansat şi noi provocări. Unele dintre acestea sunt legate de specificul de consum al fiecărei pieţe iar din acest punct de vedere, pieţele alimentare se dovedesc a fi printre cele mai complexe, necesitând de fiecare dată o abordare complet particularizată. Piaţa alimentară din România nu face excepţie de la această realitate. Mai mult, complexitatea acestei pieţe este accentuată şi de faptul că România se află în plin proces de integrare în piaţa Uniunii Europene atât ca reglementare cât şi ca fenomene specifice consumului şi consumatorului. Una din problema care se pune deci în acest context este măsura transformărilor care s-au produs în profilul consumatorului român de bunuri alimentare, înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană. Evaluarea acestei măsuri depinde de transformarea societăţii româneşti şi a contextului economic, ambele factori de influenţă de primă importanţă într-un astfel de proces. În plus, deoarece România doreşte să egaleze nivelul de trai al ţărilor dezvoltate membre ale Uniunii Europene, etalonul de evaluare a măsurii transformării comportamentului de consum şi achiziţie este felul în care a evoluat şi se caracterizează profilul consumatorului de bunuri alimentare din aceste ţări. O astfel de evaluare permite atât stabilirea unei imagini actuale a consumului de bunuri alimentare pe piaţa din România cât şi a specificităţilor acestuia. Odată clarificate aceste două aspecte, poate fi mult simplificată problema felului în care producătorii şi distribuitorii de bunuri alimentare trebuie să se adapteze pentru a funcţiona pe această piaţă.[1]

University Yearly Book, Series: Economy, Commerce and Tourism

Volumul VI/2009

2. Comportamentul alimentar al consumatorului

2.1. Factori care determină comportamentului consumatorului individual

Toţi specialiştii recunosc că, în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica, decât prin cunoaşterea sistemului de factori ce acţionează în strânsă legătură şi intercondiţionare reciprocă, dar modul în care acţionează şi mai ales locul şi rolul pe care aceştia le au în sistem sunt privite în mod diferit şi de aceea întâlnim în literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori. În ampla analiză pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler porneşte de la analiza factorilor care îl influenţează, grupaţi în:

• factori culturali – reprezentaţi de: cultura, subcultura şi clasa socială;

• factori sociali – care includ: grupuri de referinţă, familie, roluri şi statusuri;

• factori personali – care se referă la: vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă, ocupaţia, stilul de viaţă, circumstanţele economice, personalitatea şi părerea despre sine;

• factori psihologici – desemnaţi prin: motivaţie, percepţie, învăţare, convingeri şi atitudini.