Alimentatia Sanatoasa. Piramida Alimentelor

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Alimentatia Sanatoasa. Piramida Alimentelor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: N.Platon,G.Muntianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1. Alimentaţia sănătoasă pag.3
1.1. Valoarea alimentaţiei pag.3
1.2. Generalităţi despre alimentaţie pag.4
1.3. Calculul necesarului caloric zilnic pag.6
1.4. Importanţa unei alimentaţii sănătoase pag.8
1.5. Alimentaţia- cauză de îmbolnăvire pag.10
2. Piramida alimentelor pag.12
2.1. Introducere pag.12
2.2. Modelul de bază al piramidei alimentare pag.12
2.3. Deosebirile dintre piramidele alimentare pag.14
2.4. Grupele de alimente pag.14
2.5. Alcătuirea meniului pag.17
2.6. Gastrotehnica pag.18
2.7. Metode de prelucrare termică pag.19
3. Concluzii pag.19
4. Bibliografie pag.20

Extras din document

1.ALIMENTATIA SÃNÃTOASÃ

1.1Valoarea alimentatiei:

“Nu există pasiune mai sinceră decât pasiunea pentru mâncare”

G.B. Shaw

Alimentatia este un proces voluntar si constient, si de aceea educabil. Aceasta depinde de o decizie libera a individului. Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de-a lungul vietii noastre.

Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare.

Organismele vii se află în strânsă dependenţă de mediul înconjurător. Între organism şi mediu există un schimb continuu de materie, energie şi informaţie, schimb care se află la baza desfăşurării tuturor proceselor biologice. Factorii de mediu esenţiali implicaţi în aceste procese sunt aerul, apa şi alimentele. Alimentele (lat. alimentum = aliment) pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismlor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Starea de sănătate a fiecărui individ necesită, în primul rând, existenţa unui status nutriţional optim ce derivă din echilibrul obţinut între necesarul şi aportul energetic şi nutriţional. Prezenţa unei stări de nutriţie optime asigură creşterea şi dezvoltarea organismului, menţine starea de sănătate, permite desfăşurarea activităţii zilnice şi participă la protecţia organismului faţă de diverse agresiuni sau boli. În determinarea statusului nutriţional, un rol aparte îl deţine balanţa energetică a organismului, ce stă la baza stabilităţii ponderale şi a echilibrului mediului intern. Aportul energetic (realizat de alimentele consumate) trebuie să fie în echilibru cu cheltuielile energetice pentru menţinerea funcţiilor organismului, termoreglare şi activitate fizică. În cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu şi variabil, în timp ce consumul energetic este permanent, cu variaţii intra- şi interindividuale legate de metabolismul bazal, activitatea fizică şi termogeneză. Ca urmare, este necesară existenţa unor depozite energetice care să asigure organismului uman „combustibilul” în perioadele dintre mese. Se poate vorbi astfel de două etape distincte, perioada alimentară şi cea de post, în cadrul cărora căile metabolice activate sunt diferite, ducând fie la stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice şi lipidice, uneori chiar proteice.

1.2.Generalităţi despre alimentaţie

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm. După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit. Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate), corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie în toate privinţele.

Fisiere in arhiva (1):

  • Alimentatia Sanatoasa. Piramida Alimentelor.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI” BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare