Alimentația și Bolile Cardiovasculare

Printre factorii de risc implicaţi în bolile cardiovasculare, boli cu o etiologie complexă, se numără şi cei care sunt determinaţi de o alimentaţie neechilibrată din punct de vedere al calităţii şi cantităţii principalelor trofine: proteine, hidraţi de carbon, lipide (se are în vedere excesul de calorii, consumul ridicat de grăsimi saturate, consumul ridicat de zaharuri rafinate, consumul mare de proteine de origine animală, consumul de alimente bogate în colesterol, lipsa celulozei din dietă etc.)

Bolile cardiovasculare

La începutul secolului 20, decesele cauzate de bolile cardiovasculare reprezentau mai puţin de 10% din mortalitatea totală, pe glob. La sfârşitul secolului situaţia era cu totul alta, bolile cardiovasculare erau cauza la jumătate din decesele care aveau loc la nivel global, în ţările dezvoltate.

În prezent, se estimează că până în 2020, bolile cardiovasculare vor fi răspunzătoare pentru moartea a aproximativ 25 milioane de oameni anual. Astfel, bolile de inimă vor deveni cauza principală de mortalitate si morbiditate, lăsând bolile infecţioase pe locul secund.

Bolile sistemului cardiovascular

- Endocardita;

- Miocardita;

- Viciile cardiace dobândite şi congenitale;

- Cardioscleroza;

- Ateroscleroza;

- Boala hipertonică şi hipertensiunea simptomatică;

- Cardiopatia ischemică;

- Infarctul miocardic;

- Cardiopatia ischemică cronică;

- Bolile cerebro-vasculare;

- Cardomiopatiile primare şi secundare;

- Vasculite primare şi secundare

Până nu de mult se credea că bolile de inimă reprezintă o stare cronică, care poate cel mult să fie ameliorată şi nu vindecată, însă în prezent, oamenii de ştiinţă dau şanse de vindecare celor care suferă de o astfel de boală. Medicii Colegiului Regal din Londra susţin că au descoperit reţeta pentru un medicament, care nu numai că opreşte înaintarea bolii, ci o poate vindeca. Însă, cum nici o minune nu se naşte peste noapte, medicii au declarat că mai trebuie făcute câteva cercetari şi teste pentru a permite ca medicamentul să apară în farmacii.

Bolile cardiovasculare sunt cauzate, în principal, de acumularea de grăsimi în interiorul vaselor de sânge, colesterolul. Până în prezent nu se ştie o modalitate de stopare a acumulării de grăsime, iar tratamentul împotriva bolilor de inimă presupune reducerea nivelului de colesterol din sânge, deci, şi încetinirea gradului de acumulare a grăsimii în artere.

Colesterolul şi hipercolesterolemia

Colesterolul este substanţa lipidică ce se regaseşte în toate celulele organismului. Acesta joacă un rol foarte important pentru sănătatea întregului organism pentru că:

- ajută la formarea membranelor celulare;

- constituie punctul de plecare al sintezei hormonilor în glandele suprarenale şi în ovar;

- este de neînlocuit pentru îndeplinirea anumitor funcţii - este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformării de către ficat în acid biliar.

Un nivel ridicat de colesterol în sânge - hipercolesterolemia - reprezintă un factor de risc major pentru afecţiunile cardiovasculare. Hipercolesterolemia nu prezintă simptome specifice şi multă lume se confruntă cu această problemă fără ca măcar să o ştie. Persoanele care au 20 de ani ca şi persoanele mai în vârstă ar trebui să-şi facă analizele privind nivelul colesterolului la fiecare cinci ani cel puţin.

Este benefic să recurgi la testul care iţi prezintă profilul lipoproteinic pentru a afla nivelul colesterolului. Rezultatele acestui test se pot afla la maxim o zi distanţă după ce au fost efectuate analizele. Ele oferă informaţii despre colesterolul total, colesterolul "rău" LDL, colesterolul "bun" HDL si trigliceride. Specialiştii au stabilit limitele superioare şi pe cele inferioare pentru fiecare dintre categoriile colesterolului.

Dacă nu poţi efectua "profilul proteinic", este suficient să cunoşti valorile colesterolului total şi ale colesterolului HDL pentru a afla dacă eşti predispus hipercolesterolemiei. Dacă prezinţi un nivel ridicat al colesterolului, va trebui să optezi pentru repetarea analizelor, urmând indicaţiile medicului specialist.

Nivelurile de colesterol şi semnificaţia lor:

Colesterolul total - interpretare

Mai mic de 200 mg/dl: normal

200 - 239 mg/dl: la limita

240 mg/dl sau mai mare: ridicat

LDL-colesterolul - interpretare

Mai mic de 100 mg/dl: nivel optim (normal)

100 - 129 mg/dl: aproape normal

130 - 159 mg/dl: la limita

160 - 189 mg/dl: ridicat

190 mg/dl si peste: foarte ridicat

HDL-colesterolul - interpretare

Mai mic de 40 mg/dl: risc mare de boli de inima

40 - 59 mg/dl: cu cât acest număr e mai mare, cu atât mai bine

60 mg/dl: nu aveţi risc de boală de inimă.

Persoanele care ating acest nivel sunt predispuse de două ori mai mult bolilor cardiovasculare decât cele al căror colesterol se află situat sub 200 mg/dL. Cantitatea cea mai mare de colesterol din sânge este conţinută de o proteină numită LDL (low-density lipoprotein = lipoproteină cu densitate scăzută). Colesterolul LDL este colesterolul "rău" pentru că depozitarea lui pe pereţii arterelor cauzează formarea cheagurilor de sânge. Nivelul ridicat al LDL-ului măreşte riscul bolilor coronariene si al accidentelor vasculare cerebrale.

Acest nivel al LDL-ului depinde şi de ceilalţi factori de risc pe care îi prezinţi:

1. Dacă nu prezinţi simptome specifice bolilor arterelor coronare sau diabetului şi nu te confrunţi cu nici unul dintre factorii de risc, nivelul LDL-ului este mai scăzut de 160 mg/DL.

2. Dacă nu prezinţi simptome specifice bolilor arterelor coronare, dar prezinţi doi sau mai mulţi factori de risc, nivelul LDL-ului este mai scazut de 130 mg/dL.

3. Dacă ai diabet sau eşti predispus bolilor arterelor coronare, nivelul LDL-ului este mai scăzut de 100 mg/dL.