Ambalaje și design în industria alimentară - Croissant

Istoricul produsului ales - Croissant

Deși autorii nu au ajuns la un consens în ceea privește momentul și locul apariției croissantului, majoritatea au căzut de acord asupra legendei următoare. Armatele otomane asediau un mare oraș (Viena) și săpaseră un tunel pe sub zidul de apărare al cetății pentru a pătrunde în oraș. Un brutar a auzit zgomotul săpăturilor pe sub prăvălia lui și a alertat comunitatea, care a luat măsuri de apărare distrugând tunelul inamicului. După învingerea forțelor musulmane, brutarul a copt cornuri de forma emblemei turcilor, semiluna, iar oamenii au sărbătorit victoria mâncând simbolul temerilor lor.

Unele cronici sunt mai explicite, asociind acest eveniment cu asedierea Vienei în iulie 1683, numele brutarului fiind Peter Windletter, care a primit privilegiul de a-și produce produsul sub forma de semilună ca răsplată pentru că a alertat comunitatea. Cornurile respective s-au vândut apoi la Viena sub numele "kipfel".

Marie Antoinette a adus cu ea croissantul la curtea regelui Franței, Louis XVI. Produsul a devenit popular în Franța sub numele de "croissant". În orice caz, produsul a căpătat forma afânată, așa cum îl știm astăzi, abia în anii 1920.

Acest produs gustos de patiserie a fost introdus în Statele Unite la jumătatea anilor 1970, iar astăzi vânzările anuale depășesc 100 milioane USD. Se preconizează ca această piață să crească anual cu 5 - 7%.

https://www.bridor.com/en/products

Descrierea produsului

În principiu croissantul se fabrică dintr-un aluat danez care se desface în foi. Deși rețetele de fabricație variază de la producător la producător, rețeta de bază constă din următoarele:

Ingrediente Adaos* %

Făină

Zahăr

Sare

Margarină sau unt

Drojdie uscată activă

Apă (variabil) 100

10

1

4

3

58

Total aluat 176

Margarină sau unt pt. împachetare 45,4

- . raportat la făină, considerată 100%

Sursă internă Chipita

Fabricarea croisssantelor

Fabricarea croisssantelor incepe cu amestecarea materiilor prime ale aluatului.

Dupa framantare, vasul malaxorului se indeparteaza de malaxor iar cel de al doilea vas se fixeaza la malaxor si reincepe ciclul framantarii.

Vasul cu aluatul deja pregatit se duce la elevator care-l ridica si-l rastoarna in palnia de primire a aluatului. Aluatul este taiat in bucati mari si se duce la linia de laminare.

Desfacerea în foi se obține prin laminarea aluatului, când straturile de aluat sunt separate de straturi subțiri de grăsime.

Foaia aluatului care are dimensiunile finale ajunge la aparatul de facut croissant unde este taiata in forma de triunghi, se indoaie si se depune automat pe tabla cu accesoriile special.

Tavile cu croissante sunt transportate si lasate in sala de maturare. Acolo produsul ramane timp de 2-3 ore pana ce creste in volum si ia forma curbata de croissant.

Dupa maturare, tavile sunt transportate si introduse in cuptor. Dupa coacere, croissant-ele se racesc pentru a putea fi ambalate.

Dupa ce au fost indepartate din tavi croissantele sunt amabalate, iar apoi, indiferent de dimensiuni, cu ajutorul benzilor transportoare ajung in fata lucratoarelor care le pun in cutii de carton.

Cutiile se depun pe o alta banda transportoare si sunt transportate la o masina de sigilat cutii unde sunt inchise prin lipirea unei benzi autocolante. Cutiile inchise se depun pe paleti si sunt duse in depozitul de produse finite.