Cuprins
- Argument.4
- Capitolul I Caracterizarea branzei topite
- 1.1.Definirea produsului.5
- 1.2.Importanţa branzei topite în alimentaţie.6
- 1.3.Clasificare produsului.6
- 1.4.Schema tehnologica de obtinere a branzei topite.8
- 1.5.Caracterizarea materiilor prime.10
- 1.6.Descrierea principalelor faze tehnologice.11
- Capitolul II Alegerea materialului de ambalare.13
- Capitolul III Influenta ambalajului asupra produselor alimentare.14
- Capitolul IV Metode de ambalaj folosite pentru branza topita.16
- Capitolul V Masini de ambalaj.19
- Capitolul VI Etichetarea
- 6.1.Rolul etichetei.21
- 6.2.Simboluri aplicate pe etichete sau ambalaje.22
- Concluzii.25
- Bibliografie.26
Extras din proiect
Argument
Fabricarea brânzeturilor topite a început în anul 1911 în Elveţia, folosindu-se ca materie primã brânza Emmental, care prezintã mici defecte fizice, neputând fi valorificatã ca atare. De aici s-a extins în toate tãrile, dezvoltându-se atât aspectul sortimentului foarte variat cât şi a instalaţiilor de fabricare. Prima uzină din Europa destinată producţiei brânzei topite a fost deschisă în anul 1917, în Jura. În ţara noastrã, fabricarea acestor brânzeturi a început la Sibiu, dupã anul 1930.
Am decis analizarea acestui produs, deoarce în ultimii ani brânza topită a avut o evoluţie ascendentă, ea fiind consumată de marea majoritate a populaţiei. Acest aliment este foarte gustos şi are un preţ accesibil, oferind consumatorului un raport optim calitate – preţ.
În primul capitol se urmăreşte evidenţierea următoarelor aspecte: prezentarea produsului şi a importanţei lui în alimentaţie, materiile prime utilizate în obţinerea produsului, procesul tehnologic, caracteristicile de calitate ale produsului, modalităţi de ambalare, transport, depozitare, etichetare şi garantarea calitaţii produsului.
In urmatoarele capitole vom contura date şi informaţii concrete referitoare la materiale folosite la ambalarea branzei topite , influenta ambalajului asupra produselor alimentare principalii, metode de ambalaj folosite pentru transportul si ambalarea branzei topite, masini de ambalaj si nu in cele din urma etichetarea branzei topite.
În încheierea acestui proiect vom structura principalele concluzii.
Sursele bibliografice folosite pentru realizarea lucrării sunt cărţile de specialitate şi internetul.
Capitolul I
Caracterizarea branzei topite
1.1. Definirea produsului
Brânza topită face parte din grupa produselor lactate. Principalele componente ale acestei grupe sunt:
• Laptele: degresat; parţial degresat (1%, 2%); integral; lapte cu conţinut scăzut de lactoză; lapte fără lactoză; lapte cu diverse arome (ciocolată, căpsune, etc.).
• Deserturi pe bază de lapte: budincă facută cu lapte; îngheţată; milkshake.
• Brânzeturi: cheddar; mozzarella; parmezan; branză topită; branză procesată (cu diverse arome).
• Iaurtul: degresat; parţial degresat; integral.
Brânzeturile topite sunt produse cu conţinut de grăsime în substanţă uscată de minim 30%, obţinute din unul sau mai multe sortimente de brânzeturi fermentate şi proaspete, prin topirea şi emulsionarea acestora sub acţiunea căldurii şi agenţilor emulgători. Aceasta se mai regăseste pe piaţă şi sub denumirea de brânză procesată.
Aceste brânzeturi prezintă anumite caracteristici specifice, astfel:
- sunt lipsite de coajă, de aceea se numesc şi brânzeturi fără coajă. Această proprietate şi-o menţin numai când sunt ambalate corespunzător, în ambalaje specifice acestor sortimente;
- se pot consuma imediat după fabricaţie, deoarece provin din brânzeturi maturate.
Caracteristicile brânzeturilor topite depind de:
- caracteristicile materiei prime ( conţinut de grãsime, s.u., grad de maturare, pH )
- caracteristicile sãrurilor de topire ( compoziţie, pH, cantitate )
- temperatura şi durata topirii
- agitarea
1.2.Importanţa branzei topite în alimentaţie
Branza topita poate fi consumata de majoritatea persoanelor, indiferent de varsta, ocupatie, sex,cultura, statut social intrucat este un aliment foarte nutritiv, care se digera usor. Pretul este accesibil tuturor consumatorilor, este usor de achizitionat totodata este si un aliment usor de utilizat, nu necesita o prelucrare ulterioara,consumandu-se ca atare.
Brânza topită este pe „lista neagră” a Ministerului Sănătății din cauza conținutului ridicat de grăsimi și a faptului că împiedică dezvoltarea normala a sistemului osos. De aceea consumul zilnic nu trebuie să depășească 35 de grame.
Aditivii utilizați la fabricarea brânzei aduc un aport excesiv de fosfor și sodiu, care împiedică fixarea calciului în oase și în același timp au alte efecte nedorite asupra sănătății. În timp se poate ajunge la osteoporoză sau la depuneri anormale de calciu. Stabilizatorii, E 407 și E 412, pot produce, în cazul unui consum ridicat, probleme intestinale. Mai mult, E 407 poate declanșa ulcer și chiar cancer.
Brânzeturile topite nu sunt indicate supraponderalilor și obezilor, copiilor, adolescenților, femeilor însărcinate și care alăptează, suferinzilor de osteoporoză, de maladii hepato-renale, de hipertensiune, suferinzilor de dislipidemie, celor cu hipertrigliceridemie, celor cu afecțiuni cerebro și cardiovasculare. Persoanele cu intoleranță la lactoză vor testa în prealabil produsul, pentru a vedea care este reacția organismului.
Pe de altă parte, brânza topită este apreciată ca fiind un aliment gustos şi săţios, o gustare rapidă, un produs prezent în diverse combinaţii care sunt pe gustul consumatorilor (smântână, ciuperci, verdeaţă, şuncă, măsline etc.).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ambalarea si Etichetarea Branzei Topite.docx