Analiza Apelor Utilizate in Tehnologia Berii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Analiza Apelor Utilizate in Tehnologia Berii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 42 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mocan Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

I. Memoriu justificativ.2
II. Importanţa berii.5
III. Tehnologia berii.7
1. Materii prime folosite la fabricarea.7
2. Schema tehnologică de obţinere a berii.9
IV. Analiza apei.14
1. Determinarea proprietăţilor organoleptice.16 2. Determinarea proprietăţilor fizice.17
3. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice.18
V. Degradarea apelor uzate din industria berii.22
VI. Piaţa berii în România.25
VII. Concluzii şi recomandări.26
Bibliografie.27

Extras din document

I. Memoriu justificativ

Berea este o băutură aparte, chiar specială. O tăbliţă sumeriana de acum 6000 de ani aducea omenirii secretul fabricării acestei băuturi. Pe vremea aceea însă, sumerienii nu aveau acces la această licoare aurie. Era o băutură divină şi, ca atare, ea era destinată doar zeiţei fertilităţii. Mult mai târziu, în Evul Mediu, călugării consumau bere mai ales în timpul postului, ca înlocuitor al cărnii. Prin urmare, berea este un aliment datorită conţinutului în glucide, proteine, vitaminele B1, B6, B3, B12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc.

Berea este o băutură alcoolică nedistilata, obişnuită prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malţ, apă şi fiert cu hamei.

Unii cercetători studiind un număr mare de texte antice, cât şi texte târzii au ajuns la concluzia că în antichitate există o legătură strânsă între coacerea cerealelor şi fabricarea berii. Coacerea cerealelor este până în zilele noastre un moment important în fabricarea berii.

Se pare că berea era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată, fără să conţină o cantitate mare de alcool, însă foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea ocupă un loc important în dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au înterprins un studiu al proceselor de pregătire a berii şi cerealelor în Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost găsit în mormintele în care s-au păstrat rămăşiţe de mâncare şi bere. Calitatea acestora depinde de zahărul necesar pentru fermentaţie.

În zilele noastre pentru uşurarea procesului seminţele se pun la uscat, astfel încât se obţine malţul. Malţul se fierbe, se strecoară şi se adăugă drojdie. Potrivit reţetei tradiţionale, pentru obţinerea unei drojdii naturale se prepară un aluat din faină de grâu, aluatul se pune la copt până când mijlocul se întărea. După care, bucăţile din aluatul copt se puneau într-un decoct de malţ pentru pregătirea berii.

În toată lume 20000 de feluri de bere sunt îmbuteliate în 180 de feluri, de la normală, slab alcoolizata, slab alcoolică, pils, la amară, crema de bere şi bere neagră.

Berea a fost băutura populară de mult timp. Tablele babiloniene de lut prezintă reţete detaliate de bere, ce se făceau în anii 4300 Î.C. Berea a fost fabricată şi de chinezii antici, asirieni şi incaşi. Un text egiptean din 1600 Î.C. da peste 100 de reţete ce folosesc berea. Acum câtva ani berăria din New Castle, Anglia, au îmbuteliat 1000 de sticle de bere blondă Tutan Kamon după o reţetă veche de 3200 de ani, găsită în templul soarelui de Regină Nefertiti.

Fabricarea şi comercializarea berii a început în anul 1200 D.C. în Germania de astăzi. În 1506 apare Legea Germana a Purităţii care spune clar că ingredientele berii trebuie să fie doar apa pură, orzoaica, hameiul şi grâul. Îmbuteliere berii a început în 1605.Un litru de bere echivalează cu; jumătate kg de cartofi, 65g unt, 6 ouă, 0,75l lapte sau un sfert de pâine.

Berea este o băutură alimentară slab alcoolică, nedistilata, obţinută prin fermentaţia întreruptă a unui must de malţ, hamei şi apă. Berea conţine componentele nutritive ale malţului şi, în plus produşi noi rezultaţi din fermentaţia alcoolică adică acizi organici: acetic, malic, lactic; aldehide; alcool superior; vitamine hidrosolubile provenite din drojdie: B1, B2, B6, B12, PP, H; factori de creştere: biotina, inozitol, acid pentatenic.

În România, berea nu este o băutură naţională, deşi tradiţia producerii acestei „pâini” lichide este relativ veche. Virgilius relatează că geto-dacii beau iarna o băutură din orz. Din perioada romană nu avem referiri la producerea acestui suc cerealier pe teritoriul Daciei.

Începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, putem, în toate provinciile ţării să urmărim evoluţia fabricilor de bere în funcţie de realizarea etichetelor lipite pe sticle, cea mai eficace formă de reclamă până în zilele noastre. Acum se naşte simbolul emblemei unei fabrici de bere şi renumele unui sortiment.

II. Importanţa berii

Valoarea calorică a berii este dată de principali constituenţi ai berii finite:

alcoolul, hidraţii de carbon şi proteinele.

Deoarece atât hidraţii de carbon cât şi proteinele au aceeaşi valoare calorică (4,1

kcal/g), în calculul valorii energetice se poate lucra cu substanţa uscată a berii şi conţinutul în alcool:

Valoarea calorică (energetică) = 4,1% s.u. + 7,0% Alcool (greutate/volum)

[kcal/100ml] sau [kj/100ml]

În ceea ce priveşte valoarea nutritivă a berii, dacă se ţine seama de principalii

nutrienţi (carbohidraţi şi proteine), aceasta ar fi redusă, însă în aprecierea valorii nutritive a berii trebuie să avem în vedere şi:

• Conţinutul în vitamine şi în principal niacină, piridoxină, riboflavină, acid pantoteic, biotină, acid p-aminobenzoic, inozitol;

• Conţinutul în substanţe minerale, în principal Mg2+ şi K+ şi ceea ce este foarte important este faptul că raportul Na/K din bere este redus, ceea ce are un efect benefic asupra presiunii sanguine.

Berea are şi un efect fizionlogic pozitiv, efect care se corelează, în principal cu

următorele substanţe:

• Compuşii fenolici care au efect bacteriostatic/ bactericid atât în bere cât şi în organismul uman; stimulează activitatea cardiacă şi contracarează crampele intestinale; favorizează absorbţia fierului şi magneziului în tractul intestinal; au au acţiune puternic reducătoare în bere şi în organismul uman, unde acţionază ca antioxidanţi naturali, prevenind peroxidările „in vivo”, peroxidări care favorizează procesul de îmbătrânire; contribuie la scăderea nivelului de insulină din sânge şi din această cauză se reduce degradarea lipidelor de depozit şi a celor din dietă;

Fisiere in arhiva (2):

  • Analiza Apelor Utilizate in Tehnologia Berii.doc
  • Analiza Apelor Utilizate in Tehnologia Berii.ppt