Analiza Merceologica a Ciupercilor

Partea I

CAP. 1 INTRODUCERE

Primele însemnări despre cultura ciupercilor datează din anul 1650, având o vechime de 350 ani, iar în anul 1810 se menţionează organizarea unei culturi cu caracter “industrial” în aceea vreme în camerele de piatră din jurul Parisului, de către Chambry, un general din armata lui Napoleon.

1.1Cultura ciupercilor pe plan mondial

În unele ţări, după cel de-al II-lea război mondial, cultura ciupercilor comestibile s-a modernizat, folosindu-se tehnologii intensive, constituind în prezent o adevărată industrie după cum arată tabelul de mai jos:

Ţara 1950 1960 1965 1970 1974 1980 1985

U.S.A 30 50 75 85 127 213 270

FRANŢA 19 30 49,1 68 114 131 175

R.P.CHINEZĂ -- -- -- 30 110 -- 140

ANGLIA 12 15 30 55 53,5 62 70

GERMANIA 0,4 5,4 9 20 29,2 35 --

OLANDA 0,3 3 13 29,5 40 -- 105

(toate datele sunt în mii de tone)

În prezent producţia ciupercilor comestibile depăşeşte 2 milioane de tone, faţă de 66,4 mii de tone în anul 1950, iar recolta în 1974 pe continente a fost de cca. 4 ori mai mică (550,1 mii de tone).

1.2. Cultura ciupercilor în România

În anul 1952 la fostele grajduri ale I.C.A.B. Bucureşti de pe şoseaua Giuleşti s-a amenajat prima ciupercărie din România, urmată de cea de-a doua în 1957 de la Combinatul Agroalimentar “ 30 decembrie” Copăceni Bucureşti.

În perioada anilor 1970 –1972 s-a constituit în cadrul Complexului de sere Arad prima ciupercărie industrială cu suprafaţa de 4 ha şi o capacitate de producţie de 1200 t ciuperci/an.

CAP.2. IMPORTANŢA ALIMENTARĂ A CIUPERCILOR

Ciupercile comestibile au un conţinut bogat în proteine, substanţe minerale, vitamine, fermenţi, aminoacizi şi alte substanţe hrănitoare, situându-se dn alt punct de vedere în grupa alimentelor complexe alături de unt, carne, pâine, ouă şi alte produse valoroase.

2.1. Compoziţia chimică

S-a constat că 100 grame ciuperci proaspete conţin apă 89,7%, albumină 4,9%, grăsimi 2%, hidraţi de carbon 2,6%, celuloză 0,8%, cenuşă 0,8%

Constituienţi chimici: cantităţi exprimate în vapori cu substanţă uscată

Nr.

Crt Specie de

ciupercă Proteină

brută Cenuşă P2O5 K2O N2 O CoO

1 Amanita caesarea 176,4062 7,2145 -- -- 0,1476 3,4527

2 Boletus aereus 67,6737 8,5564 1,8373 1,1000 2,4324 8,1081

3 Bolerus edulis 54,8050 8,1373 1,5015 2,1512 1,4329 8,1433

4 Russula virescens 26,8868 8,4572 1,3362 10,8108 2,1071 0,2170

5 Russula cyanoxantha 23,2062 7,3448 1,2697 10,1790 2,3942 0,2162

6 Contharellus cibanis 20,1258 11,6816 0,9984 4,1237 0,7543 1,1937

7 Arnillaria mellea 19,3656 12,5460 2,1150 3,7567 0,1347 0,1324

8 Clitocybe tabescens 18,2193 9,5825 1,6404 14,7890 0,1217 0,1374

9 Russula lutea 12,5412 8,5321 0,7452 6,6560 1,8321 0,2173

10 Pleurotus osteatus

(din natură) 12,5518 6,0187 -- 1,3241 -- --

11 Pleurotus osteatus

(din cultură) 12,0631 6,5720 -- 3,8043 -- --

Datele înscrise în tabel scot în evidenţă conţinutul bogat al ciupercilor comestibile în substanţe azotate, compuşi fosforici de potasiu, săruri de sodiu, de calciu, constituenţi absolut necesari în procesul de creştere şi refacere a organismului uman.