Cuprins
- Intorducere.3
- Capitolul I Materii prime oleaginoase
- 1.1 Generalitati materiei prime-floarea soarelui.4
- 1.2 Notiuni despre chimia grasimilor.5
- 1.3 Particularitati biologice.6
- 1.4 Influenta factorilor de vegetatie asupra calitatii semintelor.6
- 1.5 Influenta factorilor tehnologici asupra calitatii semintelor.7
- 1.6 Proprietati organoleptice si fizice ale grasimilor vegetale.7
- 1.7 Insusiri fizico- chimice ale uleiurilor vegetale.8
- Capitolul II Tehnologia de obtinere a uleiurilor vegetale
- 2.1 Schema tehnologica de obtinerea uleiului de floarea- soarelui (vezi anexa I).9
- 2.2 Etapele procesului tehnologic.9
- 2.3 Schema tehnologica generala de rafinare a uleiurilor vegetale (vezi anexa II).15
- Capitolul III Controlul calitatii uleiurilor vegetale
- 3.1 Analiza organoleptica a uleiului din floarea-soarelui.18
- 3.2 Analize fizico- chimice.19
- 3.2.1 Determinarea culorii de iod.19
- 3.2.2 Identificarea sapunului in acizi grasi de rafinare .19
- 3.2.3 Determinarea aciditaii prin titrare in prezenta de indicatori.19
- Anexe.21
- Bibliografie . 23
Extras din proiect
Introducere:
Din momentul in care omul a aparut pe pmant si pana astazi produsele au provenit de la plante care au asigurat baza alimentatiei sale. Aceasta a facut ca sa se dezvolte continuu curiozitatea si dornita de a cunoastea structura, compozitia chimica si ecologia diferitelor specii pentru a le cultiva si a exploata cat mai eficient. Astfel de la utilizarea empirica a plantelor in antichitate, s-a ajuns ca in lumea contemporana sa fie cunoscute numeroase specii cu un continut important de substante organice si minerale care care asigura nu doar nevoile alimentare ale omului si animalelor ci si cele de obtinere a unor substante.
O parte insemnata a potentialului energetic al plantelor este inmaganizata in substantele grase, indeosebi in uleiurile vegetale. Acestea se extrag, cum se stie, pentru a fi utilizate in diferite scopuri : alimentare, industriale, farmaceutice. Bioproductiea de ulei apartine, preponderent, plantelor oleaginoase. Speciile de plante oleaginoase care cresc in zona temperata au un randament la productia de ulei mult mai redus ( cca. 1,7 tone/ha la floarea soarelui). Alaturi de producia de ulei din plantele de cultura, trebuie sa tinem cont ca, reziduurile de la procesarea semintelor se constituie intr-o sursa, extrem de importanta, de nutreturi animale.
In tara noastra, in ultimul deceniu a crescut din nou interesul, atat pentru cultivarea plantelor oleaginoase, cat si pentru imbunatatirea si dezvoltarea procedeelor de obtinere a uleiului. La ora actuala exista mai multzi producatori care folosesc prese de extractie de capacitate redusa, astazi mai mult ca oricand, produsele vegetale sunt folosite in toate domeniile vietii. Plantele ofera populatiei umane nenumarate materii prime de la care , prin procesare industriala, se obtin uleiuri si grasimi comestibile, medicinale sau industriale. Plantele ca sursa de uleiuri si grasimi vegetale, au o mare pondere in alimentatia si nutritia omului.
Aprecierea materiilor prime vegetale sub raportul cantitate/ calitate ( cu toate ca ar trebui sa fie o conduita civica absolut necesarra din partea fiecarui producator) reprezinta o activitate complexa si responsabila intrucat direct, sau indirec , ele se gasesc in alimnetatiea si implicit in sanatatea omului. Materialul prezentat este structurat in trei capitole, fiecare capitol prezentad aspecte de biologie, ecologie, sistematica, varietati de soiuri, momentul optim recoltari, tehnica recoltari ; respecatand pe cat posibil structura disciplinei.
Capitolul I
Materii prime oleaginoase
1.1 Generalitatile materiei prime-floarea soarelui
Foarea-soarelui (Helianthus annuus)
Floarea-soarelui este cea mai importanta planta oleaginoasa cultivata in tara noasra. Randamentul de extractie a crescut in ultimii ani ce circa 20% iar productia medie de ulei la ha s-a marit de peste trei ori.
Floarea-soarelui este originara din partea vestica a Americi de nord. La noi in tara a fost cunoscuta la inceput in moldova apoi in celelalte provincii.
Uleiul de floare-soaarelui, avand foarte bune calitati alimentare se foloseste pe scara larga fie direct in alimentatia omului, fie la prepararea coservelor si margarinei. Calitatile comestibile ale uleiului de floarea-soarelui se datorresc continutului ridicat de acizi grasi nesaturati (85-91%) cum sunt :acidul linoleicsi acidul oleic, continutului foarte scazut sau lipsei acidului acidului linoleic, precum si datorita digestibilitatii ridicate, a valorii calorice si si stabilitatii acstui ulei.Uleiul de floarea soarelui contine cantitati insemnate de provitamine si vitamine liposolubile precum si fosfatide, lecitina.
Calatidele au intrebuintari la extragerea pectinei, folosita in industria alimentara la prepararea gelatinelor. Cojile se folosesc la prepararea furfurolului, utilizat la fabricarea fibrelor artificiale si ca dizolvant in rafinarea uleiurilor vegetale. Cojile se pot utiliza si la obtinerea unei drojdii furajere bagate in proteina.
Tulpinile de floarea-soarelui se folosesc ca si commbustibil in industria celulozei sau la fabricarea materialelor usoare si rezistente, cu proprietati de absorbire a sunetelor.
Floarea sorelui este si o buna planta melifer, putandu-se obtime 30-35 kg/ha. Prin albine se realizeaza si o eficienta polenizare suplimentara.
Floarea-soarelui este si o buna planta medicinala. Din florile ligulate , se obtine un extract alcoolic care se folosea in malarie, iar tinctura in afectiuni pulmonare. Din achene, care pe langa ulei contin fitina, lecitina colesteina, se preparau produse indicate in profilaxia dizenteriei, febrei tifoide si pentru vindecarea ranilor care supureaza. Uleiul se folosete pentru macerarea unor plante utilizate in tratarea unor rani si arsuri.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analizeaza Organoleptic si Fizico-Chimic Uleiul de Floarea Soarelui.doc