Brânzeturile moi - industria alimentară

Proiect
8/10 (4 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 24426
Mărime: 3.31MB (arhivat)
Publicat de: Maximilian Mihai
Puncte necesare: 12

Cuprins

  1. 1.Introducere
  2. 1.1. Generalităţi
  3. 1.2. Proteinele laptelui
  4. 1.3. Grăsimea laptelui
  5. 1.4.Glucidele din lapte
  6. 1.5. Substanţe minerale
  7. 1.6. Enzimele laptelui
  8. 1.7.Vitaminele din lapte
  9. 1.8.Pigmenţii laptelui
  10. 1.9. Gazele din lapte
  11. 2. Caracteristicile materiilor prime
  12. 2.1. Caracteristici organoleptice
  13. 2.2. Caracteristicile fizico-chimice ale laptelui
  14. 2.3. Microbiologia laptelui
  15. 3. Transformările biochimice, chimice şi microbiologice ale materiei prime
  16. 3.1. Defecte de aromă
  17. 3.2. Defecte de aromă datorate animalelor
  18. 3.3. Defecte de consistenţă
  19. 3.4. Defecte de culoare
  20. 4. Tehnologia fabricării brânzeturilor
  21. 4.1. Recepţia calitativă şi calitativă
  22. 4.1.1. Recepţia cantitativă
  23. 4.1.2. Recepţia calitativă
  24. 4.2. Curăţirea laptelui
  25. 4.3. Răcirea şi depozitarea laptelui
  26. 4.4. Standardizarea laptelui
  27. 4.5. Omogenizarea laptelui
  28. 4.6. Pasteurizarea laptelui
  29. 4.7. Coagularea laptelui
  30. 4.7.1. Coagularea prin precipitare izoeletrică
  31. 4.7.2. Coagulare prin biocataliză
  32. 4.8. Deshidratarea coagului
  33. 4.9. Maturarea brânzeturilor
  34. 4.10. Operaţii post coagulare
  35. 4.11. Sărarea
  36. 5. Procedee neconvenţionale de fabricare a brânzeturilor moi
  37. 5.1.Procedeul Stenne-Hutin (SH)
  38. 5.2.Procedeu de fabricare a brânzeturilor moi prin folosirea ultrafiltrării laptelui
  39. 6. Principalele sortimente de brânzeturi moi
  40. 6.1.Brânza Bran
  41. 6.2. Brânza Năsal
  42. 6.3.Brânză Alpina
  43. 6.4. Brânza italiană
  44. 6.5. Brânză Zamora
  45. 6.6. Brânza Vlădeasa
  46. 6.7. Brânza Montana
  47. 6.8. Brânza Bârsa
  48. 6.9. Brânza tip Camembert
  49. 6.10. Brânza Bucegi
  50. 6.11. Brânza Homorod
  51. 7. Utilaje folosite la fabricare brânzeturilor
  52. 7.1 Instalaţie de standardizare a conţinutului de grăsime
  53. 7.2. Separatoare centrifugale
  54. 7.3. Utilaje pentru coagulare şi prelucrarea coagulului
  55. 7.4. Utilaje şi instalaţii pentru scurgere şi presare preliminară
  56. 7.5. Utilaje pentru tratament final al caşului
  57. 7.6. Utilaje pentru sărare
  58. 7.7. Instalaţii de igienizare CIP
  59. 8. Bibliografie

Extras din proiect

CAPITOLUL I

1.1 Generalităţi

Materia primă folosită la obţinerea iaurtului şi a laptelui de consum este laptele.

Aceste este unul dintre alimentele complete sub raport nutritiv şi deosebit de util în hrana omului. Pentru copii mici mai des ca şşi pentru nou-născuţii mamiferelor, laptele reprezintă alimentul ideal, indispensabil primelor luni de viaţă.

Laptele este un lichid de culoare alb-gălbui secretat de glanda mamară a mamiferelor. Din punct de vedere fizico-chimic laptele reprezintă un sistem complex, putand fi considerat o emulsie de grăsime într-o soluţie apoasă care conţine alte substanţe sub formă coloidală (proteinele) sau sub formă dizolvată (lactoză, săruri minerale, vitamine).

Din punct de vedere al fizicii coloidale, laptele este o dispersie care este alcătuită din patru faze:

-faza gazoasă care conţine în principal CO2;

-faza grasă sub formă de globule de grăsime conţine lipide propriu-zise şi substanţe liposolubile. Globulele de grăsime sunt protejate de o membrană fosfolipidică - proteică şi emulsionate în faza apoasă;

-faza coloidală formată din micele de cazeină asociate cu fosfaţi şi citraţi de Ca şi Mg;

-faza apoasă care conţine proteine solubile, lactoză şi substanţe minerale.

Dacă avem în vedere laptele de vacă, care are un conţinut mediu de12,5% s.u., elementul predominant este apa, după care urmează glucidele, substanţele minerale şi vitaminele.

1.2 Proteinele laptelui

Acestea sunt reprezentate de proteinele care alcătuiesc micela de cazeină şi proteinele din ser (plasma laptelui). Cantitatea de preoteine din lapte este dependetă de: specia animalului, rasă şi individul considerat, stdiu de lactaţie, alimentaţie şi starea fiziologică a animalului.

Proteinele serice. Dintre proteinele serice, mai importante cantitativ sunt:

-β lactoglobulina insolubilă în apă dar solubilă în soluţii saline slabe. Alături de aceastea mai putem găsi în cantităţi mici şi englobulina şi pseudoglobulina.

- care are mult sulf şi triptofan;

-imunoglobulinele care sunte reprezentate de imunoglobulinele lgG, lg A, Lg M, cele lg G fiind de tipul lg G1 şi lg G2. Imunoglobulinele sunt anticorpii din lapte care se găsesc în cantitate mai mare în colostru.

-proteina roşie sau lactotransferina care exercită acţiune bacteriostatică asupra suşelor bacteriene care necesită mult fier pentru dezvoltarea lor.

-lactoperoxidaza sau lactenina care manifestă acţiune bactericidă faţă de streptococi, complexul lactoperoxidază – apă oxigenată – tiocianat fiind activ faţă de bacteriile psihotrofe din lapte.

-lactolina, o proteină minoră, care conţine 11% lizină dar numai urme de metionică.

1.3 Grăsimea din lapte

Grăsimea din lapte este componentul cel mai variabil pentru laptele de vacă 3-5,4%, cu o valoare med

Preview document

Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 1
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 2
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 3
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 4
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 5
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 6
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 7
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 8
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 9
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 10
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 11
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 12
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 13
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 14
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 15
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 16
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 17
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 18
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 19
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 20
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 21
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 22
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 23
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 24
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 25
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 26
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 27
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 28
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 29
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 30
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 31
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 32
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 33
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 34
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 35
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 36
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 37
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 38
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 39
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 40
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 41
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 42
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 43
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 44
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 45
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 46
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 47
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 48
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 49
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 50
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 51
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 52
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 53
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 54
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 55
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 56
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 57
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 58
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 59
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 60
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 61
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 62
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 63
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 64
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 65
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 66
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 67
Brânzeturile moi - industria alimentară - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Branzeturile Moi -Industria Alimentara.doc

Alții au mai descărcat și

Secție de Prelucrare a Laptelui în Brânzeturi

Să se proiecteze o secţie de prelucrare a laptelui în brânzeturi cu pastă opărită (caşcaval) cu o capacitate de 3000 kg/24 h. Materia primă va fi...

Proiectarea unei secții de procesare a laptelui

I. Proiectare sectie de procesare ACORD DE MEDIU Pentru proiectul “Infiintare fabrica de procesare lapte 3500 L/zi”, investiţie ce se va...

Proiectarea unei fabrici de prelucrare a laptelui și brânzeturi

TEMA DE PROIECTARE Sa se proiecteze din punct de vedere al necesarului de frig o fabrica de prelucrare a laptelui in branzeturi cu o capacitate de...

Proiect Lapte

1. Memoriu justificativ LAPTELE este unul din puţinele alimente ce poate fi consumat în stare naturală. Este unicul produs din alimentaţie cu...

Secție de prelucrare a laptelui în vederea obținerii laptelui de consum sterilizat

MEMORIU JUSTIFICATIV Fabricarea laptelui de consum sterilizat capătă o dezvoltare tot mai mare în majoritatea ţărilor dezvoltate industrial...

Laptele și Produsele Lactate

I. GENERALITATI 1.1 Standardizarea – definitie si rol Conform definitiei date de Organizatia Internationala de Standardizare, standardul (norma)...

Fabrică de prelucrare a laptelui în brânzeturi

1.1. Documentatia de proiectare 1.1.1. Schema tehnologică de fabricare a produselor lactate din tema cu detalierea operaţiilor ce necesita frig;...

Implementarea Sistemului HACCP pentru Brânza Telemea

I.Scopul lucrării HACCP este o metodă sistematică de identificare, evaluare şi control a riscurilor asociate produselor alimentare. Cercetările...

Te-ar putea interesa și

Modalități de înființare a unei întreprinderi din domeniul agroalimentar cu aplicație la SC Rarăul SA

CAPITOLUL I LOCUL SECTORULUI AGROALIMENTAR ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI 1.1. Importanţa sectorului agroalimentar din România Economia agroalimentară se...

Implementarea Sistemului HACCP Brânza Prospătă de Vacă

Introducere HACCP- Analiza Riscurilor și Punctelor Critice de Control (Hazard Analysis Critical Control Point) -este un sistem cu aplicaţie în...

Comercializarea în România a Produselor Lactate - Studiu Monografic SC Lactaprod SRL

INTRODUCERE Dacă până nu demult, hrana zilnică a populaţiei româneşti a constituit-o produsele alimentare preponderent naturale, achiziţionate fie...

Aditivi și falsificări în industria alimentară - Autentificarea pastelor făinoase și metode de identificare a falsificărilor

Pastele făinoase sunt produse obținute din făină de grâu și apă, cu sau fără adaosul unor materii prime auxiliare, cum ar fi: ouă, sucuri și paste...

Brânza topită

Prezentarea produsului Brânza topită se mai regăseşte pe piaţă şi sub denumirea de brânză procesată, fiind percepută ca o gustare delicioasă şi...

Aditivi și E-uri

INTRODUCERE Colorant, portocaliu natural, din clasa carotenoidelor, extras din pericarpul fructului Bixa orellana L. cu diferiti solventi....

Implementarea HACCP în sectorul de producție și procesare a laptelui - studiu de caz Brânza Aplina

INTRODUCERE HACCP (Hazard and Critical Control Points) este o modalitate preventivă utilizată pentru cresterea siguranței alimentare a tuturor...

Cursuri Aditivi

Conform Comisiei Codex Alimentarius FAO/OMS: „aditivul reprezintă orice substanţă, chiar de natură microbiană, care, în mod normal, nu este...

Ai nevoie de altceva?