Cafea

INTRODUCERE

„Cafeaua trebuie sa fie

neagra ca noaptea,

tare ca moartea

dar dulce ca iubirea”

Istoria cafelei este la fel de bogata ca însasi cafeaua, datând de mai mult de 1000 de

ani.

În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar în Orientul Mijlociu ea este

consumata de toate paturile sociale înca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse înregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu

multe secole înainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri

stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La început

cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de

cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de

bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie în timpul

luptelor. Începând cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua în chip

de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apa a

boabelor uscate. Cafeaua crestea în mod natural si în Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici

cafeaua a fost preparata ca bautura calda.

Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi în acele

timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a câstigat o

reputatie mistica, învaluita în mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este

surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe

magice.

O istorie apocrifa datând de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe

nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastâmparate si energice dupa ce

mâncau fructele rosii care cresteau în tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de

comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert

fructele în apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga

oboseala si somnolenta (www.cafea.home.ro/istorie.html).

Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea

care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si

pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. În ciuda acestor restrictii, musulmanii în timpul

pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive în

tarile lor. Astfel, a început cultivarea cafelei în India.

Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile

comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita în rândul populatiei în momentul în

care vânzatorii ambulanti de limonada au inclus-o în oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De

asemeni, multi dintre negustorii europeni au început sa bea cafea în calatoriile lor si au adus

acest obicei în Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvântul „cafea” si echivalentii sai europeni (în italiana

„caffe”, în franceza „caffé” si „kaffee” în germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa

creada ca numele provine din „Kaffa”, provincia etiopiana de unde cafeaua îsi trage obârsia. Dar

o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant provine din arabescul „quahwe” care înseamna

„stimulant”.

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la

scara mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali.

Cafeaua a ajuns în America Latina câteva decenii mai târziu când francezii au adus o planta de

cafea în Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspândit prin

plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit

cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi (www.cafea.

home.ro/istorie.html).

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui în aceasta

parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus

cresterea cafelei în Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, înfiintând plantatii în zone care

ofereau un climat si un sol propice înfloririi arborelui.

Consumul de cafea din România este printre cele mai scazute din Europa, cu o medie de

1,5 de kg pe cap de locuitor în 2003, comparativ cu o medie de 7% din Uniunea Europeana, în

timp ce în Norvegia si Suedia un locuitor a consumat 9,4% respectiv 8,6% în 2003. În Franta,

Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea pe an per cap, în timp ce italienii, desi sunt

foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de cafea pe an.