Calitatea si Analiza Senzoriala a Siropului de Catina Nectarizat

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Calitatea si Analiza Senzoriala a Siropului de Catina Nectarizat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 59 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: conf.dr.ing.Maria Iordan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1. Produs – prezentare generală
a) Definirea produsului
b) Aspecte nutriţionale
2. Tehnologii de fabricaţie
a) Principii
b) Schema tehnologică adoptată detaliată
c) Descrierea operaţiilor
3. Caracteristici senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice ale produsului analizat
4. Defectele produsului şi cauze
5. Analiza senzorială a produselor alimentare
a) Condiţii pentru degustător
b) Metode cu scări de punctaj
c) Documente de înregistrare
6. Analiza senzorială a dulceţii de căpşuni
a) Metoda de analiză aleasă
b) Întocmirea fişelor individuale
c) Întocmirea fişelor centralizatoare
d) Aprecierea calităţii produsului
7. Bibliografie

Extras din document

Valoarea alimentară a produselor fabricate din fructe:

Alimentele de origine vegetală, fructele, trebuie să prezinte o importanţă deosebită în alimentaţia raţională, mai ales că acestea se găsesc în orice perioadă anului, nevoia de a le substitui cu diverse conserve fiind stringentă în sezonul când acestea nu se găsesc în stare proaspătă.

Pentru a se lămuri mai convingător acest aspect, trebuie să se menţioneze că, după rolul pe care îl îndeplinesc în organism, alimentele se împart în trei mari categorii:

- alimente care ocrotesc organismul şi-l ajută să reconstituiască celulele de creştere sau uzate prin funcţionarea diverselor organe, acestea fiind formate din protide (proteine, albuminoide);

- alimente care dau energie, formate din zaharuri (glucide) şi grăsimi (lipide);

- alimente care îndeplinesc un rol biocatalitic în organism şi se numesc factori de nutriţie. În această grupă sunt cuprinse vitaminele, substanţele minerale (microelementele) şi apa fără de care acestea nu pot fi vehiculate şi chiar metabolizate de către organism.

Alimente ocrotitoare: Organismul uman are nevoie de cca. 1 g/ kilocorp / zi alimente ocrotitoare pentru dezvoltarea sau refacerea celulelor. Fructele şi produsele acestora cu excepţia câtorva specii, conţin cantităţi reduse şi foarte reduse de substanţe ocrotitoare şi din acest punct de vedere nu reprezintă o importanţă deosebită în alimentaţia omului.

Alimente energetice: Din această grupă fac parte grăsimile şi zaharurile, a căror transformări (arderi) dau în primul rând energia calorică necesară organismului. Cu cât grăsimile sau zaharurile sunt mai simple, cu atât acestea sunt mai uşor acceptate şi organismul depune mai puţină energie ca să le asimileze. Lipsa glucidelor şi lipidelor fac imposibile eforturile. Cantitatea de glucide necesară este de 3-6 g/kilocorp/zi şi de lipide 1-2 g/kilocorp/zi.

Valoarea energetică a alimentelor se calculează în calorii. Astfel, 1 g de glucide dă 4 kcal, iar de grăsimi 9 kcal, dar pentru a mistui glucide care să producă 100 kcal, organismul cheltuieşte 6 kcal, pentru aceeaşi cantitate de energie din grăsimi organismul cheltuind 13 kcal. Raţia zilnică necesitând, pentru minim de efort cca. 1800 kcal; fiind uşor asimilabile, substanţele energetice din conserve pot asigura o anumită cantitate de calorii.

Din acest punct de vedere produsele din fructe devin o sursă valoroasă mai ales daca în cadrul procesului tehnologic li s-au adăugat cantităţi mari de zahăr.

Alimentele energetice, pentru a putea fi metabolizate, au nevoie de prezenţa elementelor biocatalitice.

Alimente biocatalitice: Această grupă de substanţe este formată în principal din vitamine şi microelementele din substanţele minerale. Aceste deşi se găsesc în cantităţi extrem de mici în alimente, joacă un rol vital. Organismul uman este în imposibilitate să catalizeze (transforme) alimentele şi deci să supravieţuiască, dacă acestea lipsesc.

Vitaminele, substanţe necunoscute omenirii în urmă cu un secol, sunt astăzi bine identificate în ceea ce priveşte rolul şi chiar formula chimică.

Lipsa vitaminei A, spre exemplu, duce la slăbirea vederii,iar rănile provocate organismului nu se închid, permiţând pătrunderea microbilor. Prezenţa vitaminei B1 facilitează combaterea paraliziilor, stărilor nervoase, reumatismului. B2 ajută creşterea, combate tulburările de nutriţie, inflamaţiile. Lipsa vitaminei B provoacă pelagra. Una dintre cele mai importante vitamine, specifică legumelor şi fructelor este vitamina C, a cărei lipsă duce la scorbut.

Deoarece regimul vegetal este singurul furnizor al acestei vitamine, considerăm necesar să se insiste în mod deosebit asupra acesteia şi rolul ce-l joacă în organism. Primele semne ale lipsei vitaminei C se manifestă prin apariţia cariilor dentare, sângerarea gingiilor, dureri de oase şi încheieturi, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Calitatea si Analiza Senzoriala a Siropului de Catina Nectarizat.doc

Alte informatii

Universitatea: „Valahia” Târgovişte Facultatea: Ingineria Mediului şi Biotehnologii Master: Controlul şi Expertiza Alimentelor