Consumul de brânzeturi în România

Capitolul 1. Nevoia și cererea de consum

Marketingul studiază nevoile de consum a căror satisfacere se poate realiza în urma unei activități economice.

În structura nevoilor de consum, nevoile material sunt dominate, iar în cadrul acestora un lov primordial îl ocupă nevoile de consum alimentar. În funcție de anumite criteria, nevoile de consum alimentar pot fi clasificate astfel:

- După importanța și locul pe care-l dețin în bugetul de familie: nevoi de prim ordin, restul nevoilor de consum;

- După nivelul asigurării nevoilor de consum alimentar: nevoi obligații, nevoi aspirații;

- După posibilitățile de acoperire materială: nevoi solvabile, nevoi insolvabile.

Cererea de consum pentru produsele agricole și/sau agroalimentare este una din formele de materializare a nevoilor de consum ale populației. Satisfacerea cererii de consum pentru produsele agricole și agroalimentare presupune realizarea a două condiții concomitente:

1. Existența unei anumite oferte de produse agricole și/sau agroalimentare (obiectul cererii de consum);

2. Solvabilitatea cererii de consum, respective existența unei puteri de cumpărare corespunzătoare. Cererea de consum pentru produsele agricole și agroalimentare este influențată de o mulțimede factori precum: economici, demografici, psihologici și sociologici. Modificarea cererii de consum în funcție de anumiți factori de influență poartă denumirea de elasticitatea cererii.

Elasticitatea cererii de consum se măsoară cu ajutorul coeficienților de elasticitate, care sunt indicatori cifrici și exprimă modificările procentuale ale cererii de consum în funcție de modificările procentuale ale prețului produsului sau ale veniturilor consumatorilor. Veniturile consumatorilor reprezintă principalul factor de influență asupra cererii de consum.

1.1 Diferențe între regiuni și categorii sociale

Comparativ cu 2004, anul trecut piata bunurilor de largconsum a cunoscut o crestrre semnificativa.

Dinamica marfurilor alimentare a fost singura care a depasit substantial pecea a intregii piete a bunurilor de larg consum sugerand ca doaralimentele si-au majorat efectiv cota de piata. Cresterile valoriceau fost clar mai pronuntate, 35,4% in cazul produselor alimetare,fata de 31% pentru produsele nealimetare, 24,8% pentru bauturi din 29,4% per total.

Aceasta evolutie s-a datorat in primul randinflatiei, a scumpirii pretului bauturilor dar si a ponderilor din cein ce mai mari a produselor premium in cosul zinlic.

Daca bauturile detin capul de afis comparativ cu produselealimentare, acet fapt nu trebuie atribuit automat bauturiloralcoolice. In 2004 cele doua categorii de bauturi erau pe piciorde egalitate. In 2005 acest raport de forte s-a schimbat sensibil,mai ales ca pretul alcoolului s-a majorat cu circ 40%, astfel ca ponderea bauturilor nealcoolice s-a majorat pana la 52,6%. Surpriza placuta vine de pe piata lactatelor: consumul delapte si produse lactate a crescut pe ambele planuri: si volumic sivaloric. Este de departe cea mai pregnanta evolutie, cu mult maienergica decat a grasimilor, dresingurilor sau a semipreparatelor.

Meniul consumatorului romana sufera, ca atare, schimbari carenu pot trece neobservate. Princupala tendinta consta in inclinatiatot mai pronuntata spre o alimentatie rationala, bazata pe produse sanatoase si naturale.