Controlul calității legumelor solano-fructoase

Patlagele vinete – Solanum melongena L. Fam. Solanaceae

Importanta. Patlagelele vinete provin din India. Cultura este foarte raspandita in estul Asiei. La noi in tara a intrat in cultura in secolul XVIII, in zonele mai calde.

Fructul este o baca de dimensiuni foarte mari , ovoidala sau sferica, alungita cu pojghita de culoare violet inchis, alba sau verde deschis, cu pulpa comestibila de culoare alb verzuie ce contine multe seminte.

Compozitia chimica a vinetelor: substanta anorganica: apa 91-93% si s.u. 7-9%; compusi organici: glucide (glucocoza, fructoza, zaharoza: 2,33-4%); protide (azot total 0,87-1,27% din care proteina reprezinta 60-80%); aminoacizi (predomina acidul glutamic, aspartic); lipide (in cantitati foarte mici de cca. 0,1-0,2%).

Acizi organici neazotati 0,1-0,27% exprimat in acid malic. Din grupa glicoalcaloizilor, solanina alaturi de solanidina libera contribuie la gustul amar al fructelor mai ales din partea din jurul semintelor.

Compusi fenolici: continutul total in polifenoli (exprimati in tanin 0,51-0,25%).

Vitamine: cantitati mai reduse comparativ cu alte specii de legume. Continutul in acid ascorbic intre 1-5,7 mg/100g p.p.

Enzime: oxidoreductaze in special polifenoloxidaza, responsabila de brunificarea pulpei fructelor ca urmare a prezentei fenolilor si taninurilor.

Soiuri de vinete cultivate in Romania (2000)

Destinatia Perioada de vegetatie (zile) Soiuri sau hibrizi

Culturi in camp 110-120 Narcisa F1, Dragaica

121-130 Amurg, Bucurestene, Pana Corbului, Contesa, Lucia, Lidia F1

131-141 Viorica

Culturi in sere si solarii 110-120 Rima F1, Narcisa F1

121-130 Lidia F1, Lucia

Sortarea, ambalarea si pastrarea vinetelor proaspete

Obtinerea lor se face din culturi de camp, culturi protejate cu fole de polietilena sau din cultura fortata, folosind soiuri adecvate si tehnologice specifice.

Recoltarea vinetelor se face manual, la maturitatea tehnica, cand fructele indeplinesc condiitiile cerute de consumatori sau de industrializare. Calitatea fructelor se stabileste in principal dupa lungime, diametrul si culoarea specifica in functie de soi iar conditionarea acestora consta in: sortarea calitativa, calibrare, periere, stergere si lustruire, operatii care se pot executa manual sau mecanizat.

Pentru ambalare se folosesc diferite tipuri de ambalaje: lazi, saci, cosuri, cu capacitati intre 15-30 kg. Dupa recoltare si conditionare se transporta in spatiile de pastrare, rezultate bune se obtin cand timpul de la recoltare si pana la introducerea in depozit este cat mai scurt (12-24 ore). Mentinerea calitatii fructelor de vinete se poate face numai in spatii frigorifice unde exista posibilitatea asigurarii si mentinerii unei temperaturi optime de 7-10C si a umiditatii relative de 90-95%. In aceste conditii durata de pastrare este de 7-10 zile durata conditionata si de starea fructelor pastrate. Pierderile pe aceasta perioada se ridica la 5-6 %. Pastrate la valori mai ridicate de temperatura si la o umiditate relativa scazuta, fructele de vinete se zbarcesc, pierd aspectul comercial, nu mai au luciu si prospetime. Dupa terminarea perioadei de pastrare, inainte de livrarea in consum se supun din nou conditionarii.

I. STIPULĂRI PRIVIND CALITATEA VINETELOR IN STARE PROASPATA

Standardul prezent defineşte cerinţele de calitate faţă de vinete, după pregătire şi ambalare.

A. Cerinţe minime:

Pe lîngă cerinţele individuale din fiecare categorie şi excepţiile permise, toate vinetele trebuie să fie:

- întregi,

- să arate proaspete,

- tari,