Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 5104
Mărime: 22.77KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

impermeabile, inchise ermetic si stabilizare prin sterilizare la temperaturi mai mari de 100ºC. Temperatura obisnuita de sterilizare a conservelor din carne este cuprinsa in intervalul 117-124ºC. tratamentul termic aplicat trebuie sa asigure distrugerea microorganismelor patogene si a celor de alterare, precum si inactivarea totala a enzimelor, fara a afecta in mod semnificativ calitatea produsului in conditii normale de pastrare. Controlul sanitar veterinar se poate efectua in unitatile de productie, depozitare si desfacere, si consta in examinarea cutiei pline, a continutului si a cutiei goale.

1. RECOLTAREA PROBELOR

Recoltarea probelor se efectueaza in functie de marimea lotului, astfel:

- pana la 1000 de recipiente, se recolteaza 2 recipiente;

- intre 1001 – 5000, se recolteaza 5 recipiente;

- intre 5001 - 10000, se recolteaza 10 recipiente;

- intre 10001 – 50000, se recolteaza 20 recipiente;

- intre 50001 - 100000, se recolteaza 30 recipiente;

- pentru fiecare 100000 sau fractiuni de la 100000 in plus, se vor recolta cate 15 recipiente.

2. EXAMENUL CUTIEI PLINE

2.1 STABILIREA IDENTITATII CONSERVELOR

Identitatea conservelor se stabileste pe baza datelor inscrise pe banderola de pe cutie si dupa stanta existenta pe unul dintre capace. Eticheta care se aplica pe recipient terbuie sa contina urmatoarele date:

- denumirea inteprinderii producatoare sau marca de fabrica;

- tipul si calitatea;

- conditii tehnice de calitate;

- masa neta, pretul, termenul de garantie.

Pe capacul conservei se imprima o stanta codificata care cuprinde trei grupe de litere si/sau cifre ce furnizeaza urmatoarele informatii: ontreprinderea producatoare, data fabricatiei si sortimentul.

Modul de stantare difera in functie de grupa si sortimentele de conserev, de tara producatoare, de cerintele beneficiarilor etc..

In general, simbolul inteprinderii producatoare se noteaza conventional cu una dintre literele alfabetului scrisa cu majuscule

(A – Z). Pentru conservele destinate exportului este necesar ca stanta sa includa si tara de origine. In acest caz, simbolul tarii va fi una dintre literele alfabetului scrisa cu majuscule, iar simbolul interprinderii producatoare va fi una sau mai multe cifre arabe (ex.: B.16, simbolizeaza intreprinderea nr.16 din tara B). Pentru data fabricatiei se pot folosi mai multe tipuri de notare: una sau doua cifre arabe (de la 1 la 52) simbolizand numarul saptaminii din an, dupa care urmeaza o litera a alfabetului scrisa cu majuscule (de la A la G), care simbolizeaza ziua din saptamana si, in final, o cifra araba (de la 0 la 9) care simbolizeaza ultima cifra a anului de fabricatie.

Exemplu: 3.B.1., corespunde zilei a doua din saptamana a treia a anului 2001, respectiv 15 Ianuarie 2001. La acest cod se mai poate adauga una din primele trei cifre arabe (1,2,3), care simbolizeaza schimbul de lucru.

Un alt tip de stanta contine urmatoarele specificatii:

- codul intreprinderii producatoare evidentiat printr-o litera mare sau prin una, doua cifre si o litera mare;

- data fabricatiei;

- anul fabricatiei prin 2 cifre;

- luna prin 2 cifre;

- ziua prin 2 cifre;

- grupa de conserve dintr-o singura cifra;

- sortimentul prin doua sau trei cifre.

Cele trei grupe de specificatii se inscriu pe trei randuri:

- A=conserva fabricata de intreprinderea “A”;

- 01.01.15=anul 2001, luna ianuarie, ziua 15;

- 1.75=conserva de carne, sortimentul “carne de porc in suc propriu”.

Notarea diferitelor grupe de conserve:

- conserve din carne – notate cu 1;

- conserve de peste – notate cu 2;

conserve de legume – notate cu 3.

Preview document

Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 1
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 2
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 3
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 4
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 5
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 6
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 7
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 8
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 9
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 10
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 11
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 12
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 13
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 14
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 15
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 16
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 17
Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Controlul de Laborator al Preparatelor din Carne.doc

Alții au mai descărcat și

Controlul Sanitar-Veterinar al Carnii

Cap. 1 ARGUMENT 1.1. Notiunea de carne Prin carne, în sens larg, se întelege orice parte comestibila rezultata dupa taierea animalelor, iar în...

Conserva din Carne

Valoarea alimentara a carnii Alimentele se numesc substante complexe, în general naturale, care contribuie la asigurarea mentinerii structurii...

Salamul Victoria

Tehnologia fabricarii preparatelor din carne In linii mari fabricarea prearatelor de carne cuprind urmatoarele operatii: - receptia materiilor...

Tehnologia de Fabricare a Salamului de Sibiu

Salamurile crude, uscate, de durata sunt preparate de carne în care materia este supusă unor fermentaţii produse de enzimele proprii ale fibrei...

Contrlulul de Calitate in Procesul Tehnologic de Obtinere a Conservelor din Carne

Etape de lucru la determinarea conţinutului de crane,grăsime,siamasei nete din conservele de carne pag31 Etape de lucru la determinarea...

Implementarea Planului HACCP la Fabricarea Salamului de Sibiu

INTRODUCERE Grupul de litere HACCP provine de la expresia din limba engleza “Hazard Analysis Critical Control Points”, care este o metoda...

Tehnologia de Obtinere a Conservelor din Carne

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE In cadrul industriei alimentare, industria carnii reprezinta o subramura de importanta deosebita, fiind in masura, prin...

Tehnologia Obtinerii Berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Te-ar putea interesa și

Controlul menținerii calității materiei prime într-o unitate de tip supermarket, privind activitatea de valorificare a produselor prin vitrină asistată

SELGROS este o companie de autoservire a comerțului cu ridicata ( „Cash & Carry“), care oferă clienților produse comerciale alimentare și...

Tehnologia de fabricație a salamului de vară și elemente de control ale calității

1.1. Istoric, importanță nutrițională și energetică În procesul de nutriție umană, organismul uman transformă în substanțe nutritive hrana...

Strategia de Dezvoltare a SC Agriam Invest SRL

Introducere Termenul “strategie” are o istorie multimilenară. Utilizat pentru prima dată pentru a defini “arta războiului” în China antică, în...

Elemente de Inginerie Tehnologica - Implementarea HACCP la Fabricarea Preparatelor din Carne

Cap.I. OBIECTIVUL PROIECTULUI 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI PROIECTAT Proiectarea unei secţii de obţinere a preparatelor comune de tip ,,şuncă...

Proiectarea unei Secții de Obținere a Specialităților din Carne

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI PROIECTAT Proiectarea unei secţii de obţinere a specialităţilor din carne: piept fiert-afumat şi muşchi picant Azuga....

Organizarea Laboratorului de Analize pentru Produse Alimentare

Analiza biochimica trebuie efectuata imediat ce mostrele recoltate sunt aduse la laborator pentru ca acestea se depreciaza foarte repede fie...

Salam de vară

Argument In industria alimentara, industria carnii reprezinta o subramura de importanta deosebita, fiind in masura, prin dotarea actuala sa...

Condimente și ingrediente utilizate în diferite sortimente de grătar

„Ierburile” şi plantele aromate erau la mare preţ în Mesopotamia şi în Egiptul Antic; acestea se foloseau atât la tămăduirea unei boli cât şi în...

Ai nevoie de altceva?