Cuprins
- I. Tema proiectului 2
- II. Introducere 4
- III. Scurt istoric privind OMG 4
- IV. Evaluarea OMG – urilor in industria alimentara 6
- 4.1. Definitii 6
- 4.2. Metode de Modificare Genetica 8
- 4.3. Tehnica de inginerie genetica pentru producerea de OMG 12
- 4.4. Beneficiile folosirii OMG-urilor 15
- V. Riscurile implicate in utilizarea OMG 20
- VI. Testarea OMG – urilor 24
- VII. Prevenirea riscurilor implicate in utilizarea OMG – urilor 26
- VIII. Concluzii 27
- IX. Bibliografia 28
Extras din proiect
II. Introducere
O serie din procese tehnologice din unele ramuri ale industriei alimentare (de exemplu
din panificatie, industria berii sau a produselor lactate) si agricultura (cresterea plantelor si animalelor) sunt procese biotehnologice. Utilizarea biotehnologiilor pentru a produce alimente si ingrediente de uz alimentar atrage din ce in ce mai mult atat interesul producatorilor de alimente, cat si pe cel al publicului larg.
Termenii de inginerie genetica, manipulare genetica, tehnologie genetica sau tehnologie a ADN-ului combinat, ADNr – intalniti in literatura sau reglementarile oficiale, sunt termeni echivalenti cu Modificarea Genetica (MG).
Termenul genetic de Organisme Modificate Genetic – OMG – este folosit frecvent in literatura sau in documentele oficiale pentru a desemna plante, animale sau microorganisme care au ADN introdus in celule prin alte mijloace decat conjugarea bacteriana naturala sau fecundarea naturala. [1]
III. Scurt istoric privind Organismele Modificate Genetic
Aplicarea tehnicilor de inginerie genetică au inceput din 1960, cand au aparut si primele alimente din organisme modificate genetic pe piata.
In 1967 s-a produs o varietate de cartof denumita Lenape care avea un continut mare de substanta uscata. Dupa doi ani s-a constatat ca acest cartof continea o cantitate mare de solanină, o toxină relativ puternică, ceea ce a dus la scoaterea din productie a acestei varietati de cartof.
In 1979, la Universitatea Cornell din New York s-a produs prin tehnica ADN-recombinat hormonul somatotropina de bovina, care este un hormon sintetic si care este promotor de crestere a bovinelor si care prin injectare la vacile de lapte conduce la cresterea productiei de lapte.
In perioada 1983-1989 s-au dezvoltat tehnici mai sofisticate cu ADN-recombinat pentru transformari genetice la plante si animale. In acesta perioada a fost aprobata in SUA folosirea somatotropinei bovine la vacile de lapte.
In 1990 s-a pus pe piata prima enzima coagulanta (renina) obtinuta prin tehnica ingineriei genetice de catre Pfizer Corporation. In 1993 Asociatia Americana de Pediatrie (American Pediatric Association) a aprobat folosirea somatotropinea porcina, pe calea ADN-recombinat, cu folosire la porcine in vederea obtinerii de carne slaba in cantitate mai mare cu un consum mai redus de furaje.
In 1994 FDA (Food and Drug Administration - SUA) a dat aprobarea pentru comercializarea pe piata a tomatelor obtinute prin folosirea tehnicilor ingineriei genetice.
In Irlanda (1966) s-a realizat clonarea animalelor de ferma (ovine) cu celule embrionare si de fetus.
Prin utilizarea asa-ziselor tehnici ‚terminator seed’, gene tun (gene gun) sau tun biolistic (biolistic gun) s-au introdus gene straine in cromozomii unor plante de cultura, in vederea realizarii unor cereale cu calitati nutritionale, senzoriale si de rezistenta marita la diferiti stresori, dar si pentru obtinerea de productii mai mari la hectar.
Produse comercializate in SUA Componentul provenit din organismul modificat genetic
Castraveti murati Dextroza din porumb, sirop de porumb (saramura)
Lapte Hormon de crestere bovine
Soda / bauturi racoritoare Sirop de porumb
Ketchup Tomate, sirop de porumb
Bauturi din fructe Sirop de porumb, dextroza din proumb
Paine Drojdie, sirop de porumb, ulei de soia, amidon de porumb
Aspirina Amidon de porumb
Miere α-amilaza
Bere Porumb, enzime, drojdie
Anumite antibiotice Amidon de porumb
Tomate / ardei rosu Gene de la bacterii si virusuri
Cereale pentru breakfast Porumb, sirop de porumb, ulei de soia
Arahide Arahide cu durata de viata mare
Unt de arahide Arahide, ulei de pumbac, ulei din soia, dextroza din porumb, sirop de porumb
Tenderizatori pentru carne Enzime proteolitice
Bomboane si guma de mestecat Sirop de porumb, amidon din porumb, dextroza din porumb, faina de soia
Prajituri uscate (fursecuri, pricomigdale, biscuiti) Amidon din porumb, sirop de porumb, faina de porumb, ulei de canola, ulei de soia, ulei de bumbac
Produse pentru breakfast din cereale Sirop de porumb, amidon din porumb, dextroza din porumb, faina de soia
Chips Cartofi, ulei de porumb
In SUA sunt comercializate foarte multe produse alimentare si nealimentare care contin componente ale OMG-urilor.Aceste componente sunt prezentate in tabelul de mai jos. [2]
Tabel I.1.
Produse comercializate in SUA care contin ingrediente provenite din organisme modificate genetic
Bibliografie
G.M. Costin, Alimente Ecologice – Alimentele si sanatatea, Editura Academica, 2008;
C. Banu; Suveranitate, securitate si siguranta alimentara, Editura ASAB, Bucuresti, 2007;
Anonim, Biotechnology and the American Agricultural Industry, JAMA, 265:1429-1436, 1991;
R. Gura, The new genes boost rice nutrients, Science 285:994-995, 1999;
J.D., Astwood, J.N., Leach, R.L., Fuchs, Stability or food allergens to digestion in vitro, Nature Biotechnology 14:1269-1273, 1996;
F., Holm, Alimente modificate genetic, INRA, Paris, France (program Flair-Flow 4, programul sanatatii nr.2, Bucuresti), 2002.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul Riscurilor Potentiale Implicate in Utilizarea Organismelor Modificate Genetic in Industria Alimentara.docx