Dafinul

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dafinul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Generalităţi 1
Fişa produsului 3
Pro şi contra iradierii alimentelor 6
Activitatea antibacterială a plantelor utilizate în bucătărie pentru aromă
şi gust 8
Compoziţia chimică şi efectele antibacteriene a uleiurilor esenţiale 8
Obţinerea uleiurilor volatile, concrete şi absolute 10
Antrenarea cu vapori de apă/extracţie 12
Determinarea cenuşii totale din dafin 13
Generalităţi cu privire la condimente 15
Răspândire şi cultură 18
Compoziţia chimică 20
Proprietăţi organoleptice 21
Proprietăţi fizico-chimice 21
Uz medicinal 23
Uz culinar 24
Păstrarea 25
Microbiologia condimentelor 25
Reguli pentru verificarea calităţii 29
Ambalarea 29
Transportul 30
Depozitarea 30
Importanţa 30
Bibliografie 31

Extras din document

GENERALITĂŢI

Dafinul este socotit copac al soarelui şi simbol al păcii. În Evul Mediu, dafinul era recomandat împotriva “tuturor relelor satanice ce pot sălăşlui asupra omului”. Renumitul botanist Parkinson, din secolul al XVII-lea, lauda foarte mult calităţile frunzelor de dafin: “frunzele de dafin nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie sau grădină, ele servesc la gătit, la confecţionarea ornamentelor, pot fi, de asemenea, comercializate, cu un profit bun, şi sunt bune pentru bolnavi.”

Frunzele de dafin erau folosite în Roma Antică la ornarea coroanelor de lauri purtate de toţi împăraţii şi eroii.

Ca toate plantele care rămân verzi iarna, dafinul sau laurul, cum i se mai spune, se asociază cu simbolismul nemuririi. Poate de aceea romanii au făcut din laur emblema gloriei, fie ca ea venea prin puterea minţii, a armelor sau a calităţilor fizice deosebite. Exista în vremurile acelea, de asemenea, o superstiţie... Oamenii credeau ca dafinul îi protejează împotriva fulgerelor.

În Grecia Antica, celebra prezicătoare Pitia mesteca frunze de dafin înainte de a-şi pronunţa profeţiile şi ardea frunze şi ramurele de dafin pentru a-i afuma pe cei care aşteptau prezicerile sale. Cei care obţineau de la Pitia un răspuns favorabil la întrebările pe care le puneau, se întorceau acasă încununaţi cu frunze de dafin. Stăpânul dafinului era considerat zeul Apolo. Popoarele din Africa de Nord fac din frunzele de laur talismane ocrotitoare ce îndepărtează puterile răufăcătoare. În zilele noastre, câstigătorul premiului Grand-Prix de Formula 1 este încununat cu o coroană făcută din frunze de dafin.

De asemenea, câstigătorii diferitelor premii şi concursuri poartă numele de “laureaţi”, această denumire provenind de la coroana de lauri dată poeţilor în Roma şi Grecia antică. O utilizare mai ciudată a frunzelor de dafin este aceea de a îndeparta insectele dăunătoare diferitelor culturi. Frunzele se înfaşoară pe un suport de lemn care se aşează între straturi, realizându-se ceea ce popular se cheamă “sperietoare de ciori”

Arbust sau arbore de climat subtropical, este caracteristic bazinului mediteraneean, unde este întâlnit atât în stare spontană cât şi cultivat. Cununa din frunze de dafin este simbolul învingătorului, al gloriei şi cinstei. Legenda spune ca zeul Apollo, după ce a omorât balaurul Python, s-a întors la Delfi ca învingător purtând o cunună din frunzele acestei plante.

Biolog Drd. Adela Boieriu, Colaborator 121

Cuvântul bacalaureat provine din "bacalaureatus" = baca laurea, care înseamnă mugur sau baca de laur, adică fructul de dafin.

Frunzele Dafinului sunt oval-eliptice, cu margine dreaptă sau uşor ondulată, au durată mare de viaţă (2-3 ani) şi conţin uleiuri eterice cu proprietăţi terapeutice şi aromatizante.

Fructele sale, la maturitate negre, de forma unei măsline, au şi ele un conţinut mare de uleiuri eterice şi substanţe grase.

Frunzele sunt foarte apreciate în calitate de condiment. Se prelucrează prin uscare şi se folosesc în arta culinară, în condimentarea şi aromatizarea diverselor mâncăruri (preparate cu sos marinat), ca adjuvant în industria conservelor de carne şi peşte, la fabricarea oţetului şi lichiorurilor, etc.

Se pot folosi atât frunzele dafinului sălbatic cât şi cele provenite de la arbustul de cultură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dafinul.doc