Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii

Proiect
9.7/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 45 în total
Cuvinte : 13680
Mărime: 64.05KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
UNIVERSITATEA BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA:INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Cuprins

I. Tema de proiectare pag.

II Memoriu justificativ

1.Industria alimentară şi mediul înconjurător

2.Surse generale de poluare prin pierderi de materiale

3.Consumul de apă

4.Emisiile în aer

5.Zgomotul

6.Minimizarea deşeurilor

7.Căile moderne de valorificare superioară a laptelui

8.Valorificarea laptelui degresat

8.1.Lapte degresat de consum

8.2.Produse lactate dietetice acide

8.3.Lactofruct

8.4.Iaurt cu aromă de fructe

8.5.Brâzeturi din lapte degresat

8.6.Lapte concentrat degresat

8.7.Lapte praf degresat

8.8.Băuturi lactate pulbere

8.9.Cazeine, cazeinaţi, coprecipitaţi

9.Utilizarea concentratelor proteice din lapte

10.Valorificarea zerului

10.1.Valorificarea zerului sub formă de brânzeturi

10.2.Fabricarea lactozei din zer

10.3.Domenii de utilizare a lactozei

10.4.Valorificarea produselor secundare rezultate la fabricarea lactozei

10.5.Zerul ca materie primă

11.Procedee de fabricare a acidului lactic

12.Băuturi din zer

13.Utilizarea zerului şi a produselor din zer pentru furajarea animalelor

14.Valorificarea zarei

14.1.Recuperarea grăsimii din zară

14.2.Zară pentru consum direct

14.3.Zară concentrată

14.4.Zara praf simplă

14.5.Produse fermentate din zară

14.6.Brânzeturi din zară

III.Bibliografie

Extras din document

Sumar executiv

Lucrarea are ca obiectiv prezentarea metodelor de reducere şi minimizare a deşeurilor din industria laptelui, precum şi valorificarea subproduselor care rezultă în urma fabricării produselor din lapte.

Omenirea se confruntă cu o importantă criză de resurse materiale şi energetice, context în care criza alimentară se situează în prim plan. În această situaţie, se impune ca o măsură de strigentă necesitate valorificarea în măsură cât mai mare a substanţelor utile din materiile secundare rezultate în industria alimentară.

Din principalele procese tehnologice care se realizează în industria laptelui rezultă trei produse secundare, care se pot observa şi în schema tehnologică realizată şi anume: laptele degresat - la separarea smântânii din lapte, zara - la fabricarea untului, zerul la fabricarea brânzeturilor, a cazeinei şi a coprecipitatelor proteice.

Există şi alte produse secundare în industria laptelui şi anume: permeatul obţinut la ultrafiltrare, melasa şi albumina rezultate la fabricarea lactozei, untul de caşcaval, apele de la spălarea untului etc, care conţin cantităţi apreciabile de substanţe utile.

Aceste produse secundare precum şi produsele care rezultă din prelucrarea industrială a lor pot fi utilizate în alimentaţia umană, pentru furajarea animalelor şi în diferite scopuri tehnice( industria chimică, industria farmaceutică, industria hârtiei, industria textilă etc.). Se apreciază că, în prezent, numai 70% din proteinele şi lactoza laptelui se regăsesc în produsele lactate finite, restul fiind destinate furajării animalelor, transformate în produse tehnice sau evacuate în apele reziduale. Numeroase produse alimentare obţinute din substanţă uscată negrasă a produselor secundare ale laptelui şi din grăsimi vegetale necolesterolice sunt destinate unei alimentaţii dietetice sau speciale. Numeroase metode preconizate în ultima vreme pentru valorificarea zerului, considerat până nu demult ca un deşeu al industriei laptelui, exprimă posibilităţile aproape nelimitate de utilizare superioară a substanţei negrase din lapte.

Produsele secundare rezultate din industria laptelui şi-au găsit utilizarea şi pentru obţinerea unor produse chimice sau farmaceutice şi anume: galatilul, latinalul, cleiurile, lactatul de calciu, lactoza etc.

1. Industria alimentară şi mediul înconjurător

Poluarea reprezentată prin alterarea semnificativă a condiţiilor de mediu ca urmare a activităţii umane, este în strânsă relaţie, om-mediu, în aceste condiţii, poluarea apare ca un factor implicit al vieţii. Produsele rezultate în urma proceselor fiziologice şi a activităţilor umane, reprezintă deşeurile care au fost eliminate în mediu înconjurător.

Prezenţa deşeurilor a generat, în funcţie de natura şi cantitatea lor, modificarea în sens negativ a factorilor de mediu, contribuind la degradarea condiţiilor de viaţă. Neajunsurile create de deşeuri nu au însă aceeaşi semnificaţie de-a lungul întregii existenţe a speciei umane. Ultimele două decenii marchează o etapă nouă ,extrem de îngrijorătoare a relaţiilor între om şi mediu. În trecut, densitatea redusă a populaţiei, precum şi utilizarea în exclusivitate a produselor naturale a făcut ca deşeurile generate să fie în cantitate şi toxicitate redusă, putând fi neutralizate în cadrul ciclurilor de transformare existente în natură.

Odată cu dezvoltarea industriei, cu accentuarea urbanizării, în mediu natural se evacuează deşeuri în cantităţi îngrijorătoare, multe din ele cu toxicitate avansată. Acest proces de degradare a factorilor de mediu de pe întreg cuprinsul globului a avut în ultimele decenii un mers ascedentar continuu, cantitatea de poluanţi fiind în ascensiune.

Acumularea de deşeuri în apă, aer, sol în cantităţi care depăşesc puterea naturală de transformare şi integrare în factorii de mediu, produce apariţia de dezechilibre ale vieţii naturale, care duc la dispariţia de specii din flora şi fauna planetei, periclitând însăşi viaţa pe planeta noastră. Extrapolând dependenţa dintre poluare şi creşterea populaţiei, cu nevoia de hrană asigurată de industria alimentară, se poate aprecia că în secolele care urmează, viaţa poate deveni practic imposibilă. Imaginând omul ca pe o ţintă pentru poluanţii care îl asaltează sub diverse forme, omul ar avea câteva şanse de supravieţuire din care :

- Adaptarea la un mediu încărcat cu elemente poluante şi deşeuri, situaţie puţin probabilă, chiar în condiţiile excelentei adaptabilităţi a speciei umane;

- Corectarea erorilor care provoacă poluarea, deoarece aceasta este o consecinţă a utilizării metodelor imperfecte în procesele de producţie cu tehnologii risipitoare de materii prime şi energie;

Preview document

Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 1
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 2
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 3
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 4
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 5
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 6
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 7
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 8
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 9
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 10
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 11
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 12
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 13
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 14
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 15
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 16
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 17
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 18
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 19
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 20
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 21
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 22
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 23
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 24
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 25
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 26
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 27
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 28
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 29
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 30
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 31
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 32
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 33
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 34
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 35
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 36
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 37
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 38
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 39
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 40
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 41
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 42
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 43
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 44
Depoluarea Efluenților în Industria Alimentară și Biotehnologii - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • Depoluarea Efluentilor in Industria Alimentara si Biotehnologii.doc

Alții au mai descărcat și

Instalație de Obținere a Alcoolului Etilic din Porumb prin Fermentație

Tema de proiectare Să se proiecteze o instalaţie de obţinere a alcoolului etilic din porumb, prin proces enzimatic, cu următoarele date iniţiale:...

Proiectarea si Analiza Procesului de Valorificare a Subproduselor din Industria Branzeturilor

Capitolul 1. VALORIFICAREA ZERULUI 1.1 Prezentarea zerului Zerul este subprodusul care rezultă în cantităţi mari la fabricarea brânzeturilor prin...

Valorificarea Cătinei sub Formă de Produse și Subproduse Destinate Industriei Alimentare

CAPITOLUL 1. 1.COMPONENTELE BIOACTIVE ALE CĂTINEI ŞI INFLUENŢA ACESTORA ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE 1.1. Importanţa cătinei. Produse şi subproduse...

Tehnologii de Valorificare pentru Subprodusele din Industria Laptelui

1.1. Introducere Omenirea este confruntată cu o importantă criză a resurselor materiale şi energetice, context în care criza alimentară se...

Lapte Praf

Datorită variaţiei mari in producţia de lapte,s-a impus necesitatea de a absorbi surplusul din perioada de varf a producţiei,transformîndu-l în...

Valorificarea Subproduselor din Industria Laptelui

1.INTRODUCERE Omenirea se confruntă cu o criză importantă a resurselor materiale şi energetice,ceea ce situează criza alimentară in prim plan.De...

Lapte Praf

Laptele praf este un produs a carui realizare industriala apartine inceputului secolului alXX-lea. Eliminarea din lapte a apei aproape in...

Zerul Urda si Lactoza din Zer

CAPITOLUL 1. VALORIFICAREA ZERULUI 1.1 Prezentarea zerului Zerul este subprodusul care rezultă în cantităţi mari la fabricarea brânzeturilor...

Ai nevoie de altceva?