Determinarea conținutului de metale grele din vin prin spectrometrie de absorbție atomică

REZUMAT

Conţinutul de metale din vinuri nu trebuie să depăşească o anumită cantitate, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului Astăzi există un interes foarte mare pentru identificarea diverselor surse care conduc la prezenţa metalelor în vin, urmărindu-se reducerea conţinutului în aceste metale prin folosirea diverselor tratamente permise de legislaţia în vigoare Un rol esenţial revine metodelor de analiză, care trebuie să îndeplinească anumite condiţii referitoare la precizie, reproductibilitate, timp de analiză şi costuri de aplicare În această lucrare sunt prezentate studii privind analiza metalelor grele din diferite vinuri, utilizând spectrometria de absorbţie atomică în flacără (FAAS)

INTRODUCERE

IMPORTANŢA DETERMINĂRII METALELOR GRELE DIN VIN

O problemă pentru oenologia modernă o reprezintă prezenţa în vinuri a metalelor contaminante, mai ales a metalelor grele Astfel, există azi un interes foarte mare pentru identificarea diverselor surse care conduc la prezenţa metalelor în vin, urmărindu-se reducerea conţinutului în aceste metale prin folosirea diverselor tratamente permise de legislaţia în vigoare Este nevoie să se cunoască în mod realist influenţa diverşilor factori de natură endogenă, cum ar fi soiul de struguri, localizarea culturilor de viţă de vie, solul, condiţiile climatice ale anului Este de asemenea necesar să se cunoască, pe cât posibil cantitativ, influenţa diferiţilor factori de natură exogenă: condiţiile culesului, tehnologia de vinificare, diferitele practici oenologice aplicate, condiţiile de conservare a vinurilor

Potrivit definiţiei adoptate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (O I V ) vinul este în exclusivitate o băutură care rezultă din fermentaţia alcoolică completă sau parţială a mustului de struguri [1] Numărul mare de vinuri şi diversitatea lor, ca urmare a folosirii materiilor prime şi tehnologiilor de vinificare variate, precum şi anumite considerente de ordin economic au determinat elaborarea unor clasificări [1]

O clasificare simplificată şi comodă pentru intreprinderile vinicole este prezentată în tabelul 1

Tabelul 1 Clasificarea vinurilor

Categoriile şi tipurile de vin

Concentraţia de alcool etilic (% vol ) Concentraţia zahărului [g/100 cm3

pentru vinurile liniştite şi g/dm3 pentru vinurile spumante sau gazeificate]

I VINURI LINIŞTITE

VINURI DE MASĂ

Seci 9-14 < 0,3

Demiseci 9-12 1-2,5

Demidulci 9-12 3-8

VINURI ALCOOLIZATE

Tari 17-20 1-14

De desert demidulci 14-16 5-12

Dulci 15-17 14-20

Licoroase 12-17 21-35

VINURI AROMATIZATE 16-18 6-16

II VINURI CU DIOXID DE CARBON

VINURI SPUMANTE

Seci 10,5-12,5 < 30

Demiseci 10,5-12,5 < 50

Demidulci 10,5-12,5 < 80

Dulci (numai pentru vin produs acratofor) 10,5-12,5 < 100

VINURI SPUMANTE NATURALE

Roşii 11-13,5 70-80

Roze 10,5-12,5 60-70

Tămâioase 10,5-12,5 90-120

VINURI GAZEIFICATE 9-12 30-80

Vinurile se împart şi în vinuri de soi, cupajate (sepajate), ordinare de larg consum, de marcă şi de colecţie Pentru obţinerea unor soiuri de vin de înaltă calitate, viţa de vie este supusă anumitor tratamente, astfel încât să fie asigurat conţinutul necesar de micro şi macroelemente În cazul unui conţinut de elemente esenţiale sub cantitatea necesară apare deficienţa şi efectele adverse ale acesteia Deficienţa fierului poartă numele de „clorozare ferică” sau „clorozare calcaroasă”, deoarece acest fenomen se manifestă în regiuni calcaroase