Determinarea Staphylococcus Aureus

Domeniu: Industria Alimentară

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 19 în total

Cuvinte : 4781

Mărime: 105.80KB (arhivat)

Publicat de: Edgar Rădoi

Puncte necesare: 7

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL 1-Staphylococcus aureus 3
1.1.Generalități 3
1.2.Epidemiologie 4
1.3.Patogenitatea S. Aureus 5
1.4.Manifestări clinice produse de S. Aureus 6
1.5.Intoxicațiile stafilococice 7
1.6.Sindromul șocului toxic (SST) 7
1.7.Diagnostic 8
1.8.Tratament 8
1.9.Profilaxia 9
1.10.Stafilococi coagulazo-negativi 9
CAPITOLUL 2-Determinarea Stafilococului Aureus 11
2.1.Documente de referinţă 13
2.2.Principiul metodei 13
2.3.Solutii de diluare si medii de cultura 13
2.4.Medii de cultură 14
2.5.Esantionare 15
2.6.Metodologia de lucru 16
2.7.Însămânţare şi incubare 16
2.8.Interpretarea 16
2.9.Test de confirmare (proba coagulazei) 16
2.10.Calculul 17
2.11.Exprimarea rezultatelor 19

Extras din proiect

CAPITOLUL 1

Staphylococcus aureus

Generalități

Colorare Gram a lui S. aureus.

Stafilococii sunt bacterii de formă rotund-ovalară (coci), gram pozitivi (se colorează cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 µm, dispuși caracteristic în grămezi (ca și ciorchinele de strugure).

Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infecții umane sunt, în ordinea frecvenței: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus și Staphylococcus schleiferi.

Pot produce o gamǎ largǎ de infecții, a căror gravitate și localizare variază de la infecții superficiale ale pielii până la infecții ce pun viața în pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita.

Epidemiologie

Colonie de S. aureus, imagine procurată cu microscopul electronic

În funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma), stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară.

Produc frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante și antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri străine (proteze, grefe, catere etc.). Supraviețuiesc îndelungat pe suprafețe uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie).

Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singură specie este patogenă pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel după culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obținute pe medii de cultură.

Denumirea lui Staphylococcus aureus vine de la pigmentul evident când se cultivă pe medii de cultură, care, la această specie, este cel mai frecvent galben-auriu, dar poate fi și alb, în timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin.

Stafilococul auriu rezistă 60 de minute la 60 °C, supraviețuiește în produse uscate câteva luni și rezistă la acțiunea alcoolului etilic 70° aproximativ 10 minute. Se găsește în mod normal pe pielea și mucoasele omului, dar și a altor mamifere precum și la păsări. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sănătoase, procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale, pacienți dializați, diabetici și cei ce folosesc droguri intravenoase. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical, suprafața pielii și zona perineală.

Patogenitatea S. aureus

O colonie de S. aureus rezistent la meticilină, imagine procurată cu microscopul electronic

Pentru a înțelege cum reușește această bacterie să patrundă, să infecteze și să se raspândească în organism, în ciuda mecanismelor de apărare proprii organismului, și cum se explică varietatea clinică a afecțiunilor determinate de stafilococ, este important de cunoscut structura acestuia și modul de acțiune.