Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 3936
Mărime: 103.78KB (arhivat)
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. ALIMENTAŢIA SPORTIVILOR 3
  2. 1.1 FORME DE ALIMENTAŢIE A GIMNASTELOR 4
  3. 2. DIETA PENTRU GIMNASTE 5
  4. 2.1 APORTUL DE LICHIDE 5
  5. 2.2 GLUCIDE, LIPIDE ŞI PROTEINE 6
  6. 2.3 RECOMANDĂRI 6
  7. 3. ALIMENTAŢIA UNEI GIMNASTE ADOLESCENTE 6
  8. 4. ALIMENTELE DE BAZA PENTRU SPORTIVUL ADOLESCENT 8
  9. 4.1 ALIMENTELE NECESARE PENTRU
  10. UN ADOLESCENT SPORTIV SANATOS 9
  11. 5. RAŢIA ALIMENTARĂ A UNEI GIMNASTE
  12. IN VÂRSTĂ DE 16 ANI 10
  13. 5.1 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  14. PENTRU ZIUA 1 10
  15. 5.2 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  16. PENTRU ZIUA 2 11
  17. 5.3 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  18. PENTRU ZIUA 3 , 12
  19. 5.4 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  20. PENTRU ZIUA 4 , 13
  21. 5.5 RATIA ALIMEBTARA A UBEI GIMNASTE
  22. PENTRU ZIUA 5 14
  23. 5.6 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  24. PENTRU ZIUA 6 15
  25. 5.7 RATIA ALIMENTARA A UNEI GIMNASTE
  26. PENTRU ZIUA 7 16
  27. 6. CONCLUZII 17
  28. 7. BIBLIOGRAFIE 18

Extras din proiect

1. ALIMENTAŢIA SPORTIVILOR. GENERALITĂŢI

Importanţa nutriţiei în menţinerea sănătaţii şi formei sportive este bine cunoscută. Alimentaţia raţională, permite de a asigura dezvoltarea optima a sportivilor sporind performanţele sportive. Alimentaţia trebuie sa fie ţinand cont de particularitaţile proceselor metabolice în diferitele probe sportive şi ea este determinată de particularităţile schimbului de substanţe şi intensitatea variata a efortului fizic. Alimentaţia trebuie sa fie calitativă şi suficientă cantitativ, să compenseze pierderile energetice şi plastice ale organismului. Pierderile energetice în diferitele genuri de aport variază corespunzător duratei şi intensitaţii lucrului îndeplinit. Valoarea energetică a raţiei alimentare pentru femeile gimnaste in perioada antrenamentelor încordate şi competiţiilor constituie 3500-4000 kcal.

În cumularea sportului cu lucrul de bază valoarea enrgetică a raţiei alimentare poate fi determinată de coeficienti speciali. Conform acestor indici se recomandă ca la valoarea energetică de baza, prevazută de normele fiziologice de a se adauga, la un efort fizic intens de scurtă durată, 500-800 kcal; la un efort fizic de lungă durată, 800-1500 kcal.

Menţinerea masei stabile a corpului este un indiciu al alimentaţiei raţională, corecte şi calitative ale sportivilor. O anumită creştere a masei corporale poate avea valore pozitivă, dacă este legată de dezvoltarea sistemului muscular şi nu de depunerea grăsimii.

Efortul fizic intens necesită un surplus de proteine, utilizate cu scopuri plastice pentru restabilirea elementelor ţesuturilor, celulelor in muşchi şi menţinerea lor in stare de buna funcţionare. Nivelul înalt de proteine sporeşte capacitatea de muncă, micşoreaza oboseala şi restabileşte forţa şi capacitatea de muncă. Este bine cunoscută acţiunea favorabilă a normelor mărite de proteine în sporirea excitabilităţii sistemului nervos şi activitaţii reflexe, in creşterea timpului de apariţie a reacţiilor şi concentraţia forţei maxime într-o perioadă scurtă de timp. Asigurarea nivelului înalt de proteine nutritive este foarte importantă în eforturi accelerate şi de o forţă cu o intensitate maximă şi submaximă, deoarece in aceste condiţii metabolismul proteic este cel mai intens.

O deosebită atenţie se acordă in alimentaţia sportivilor substanţelor nutritive lipotrope, deoarece la efortul fizic îndelungat submaximal şi de o intensitate medie poate apare infiltraţia adipoasa a ficatului. Sunt bogate in substanţe lipotrope ouăle, brânza de vaci, carnea de vită, de pasăre, peştele. Nivelul înalt al proteinelor in raţia alimentară in perioada de odihnă după un efort fizic intens contribuie la sinteza proteinelor in muşchi şi la creşterea forţei musculare.

Folosirea grăsimilor în alimentaţia sportivilor are unele particularităţi, in efortul de fortă şi viteză utilizarea grăsimilor ca sursă de energie a activitaţii musculare este limitată. Se ştie ca la lucrul intens submaximal nomele înalte de grăsimi contribuie la mărirea conţinutului de corpi cetonici în sânge şi urină. La exerciţiile de o intensitate medie şi moderată cu o durată mai mare, ce-tonemia e mai mica, dar poate apărea infiltraţia adipoasă in ficat. În raţia alimentară a sportivilor se include o cantitate moderată de grăsimi, îndeosebi când e vorba de exerciţii de o intensitate maximă şi submaximă şi de cele de lungă durată.

În alimentaţia raţională a sportivilor care îndeplinesc un lucru fizic intens cea ma raţională se consideră corelaţia între proteine şi lipide 1:0,7. În alimentaţia sportivilor grăsimile vegetale trebuie să constituie 25% din norma zilnică de grăsimi. Uleiurile vegetale conţin tocoferol, necesar pentru normalizarea şi sporirea activităţii musculare.

Sporirea intensităţii proceselor metabolice şi utilizarea raţiei alimentare cu o valoare energetică înaltă, bogată în proteine şi glucide, majorează cerinţele organismului in vitamine. Ele măresc capacitatea de muncă a gimnastelor, scurteaza perioada de restabilire după antrenament.

Vitaminele C şi B au o ascţiune favorabilă asupra stării generale ale organismului, contribuie la dispariţia simptomelor de oboseala într-un timp scurt. Vitamina B6 contribuie la normalizarea schimbului de substanţe, are proprietăţi lipotrope şi participă la resinteza adenozintrifosfatului la effort fizic înalt. Vitamina E – antioxidant intracelular, normalizeaza activitatea musculară.

În procesul activitaţii musculare înalte apare acidoza. Aceste dereglări sunt mai pronunţate la indeplinirea exerciţiilor cu intensitate maximă şi submaximă. Acidoza acţioneaza nefavorabil asupra organismului cu acumularea acizilor liberi, care modifică reacţia normală a ţesuturilor, micşorează rezistenţa organismului la eforturi fizice înalte. Pentru prevenirea acidozei se recomandă a include in raţia alimentară a gimnastelor produse alimentare bogate in componenţi alcalini (lapte, fructe, legume). Sărurile acizilor organici, ce intră in compoziţia fructelor şi a legumelor, formează in organism o rezervă esenţială de echivalenţi alcalini care reduc riscul apariţiei acidozei. Fructele şi legumele trebuie să constituie 15%-25% din raţia zilnica a unei gimnaste.

Organismul gimnastelor necesită fier şi magneziu iar necesitatea de fosfor este marită de 1,5 – 2 ori. Sunt bogate in fosfor produsele animale (carnea, ouăle, branza de vaci, caşcavalul). Fierul contribuie la formarea mioglobinei (sursa de oxigen in muşchi). Necesitatea in fier la sportive creşte cu 20%. Magneziul are proprietăţi alcaline şi contribuie la formarea unor catalizatori.

Preview document

Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 1
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 2
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 3
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 4
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 5
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 6
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 7
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 8
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 9
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 10
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 11
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 12
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 13
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 14
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 15
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 16
Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • CUPRINS.doc
  • Dieta unei Gimnaste in Varsta de 16 Ani.doc

Alții au mai descărcat și

Dieta unei Femei Însărcinate în Luna a V-a

Capitolul I. Femeia insărcinată in luna a V a 1.1 Importanţa alimentaţiei Dacă te-ai hotărât să ai un copil sănătos este bine să iei din timp...

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Regimul Alimentar al unei Tinere care Suferă de Bulimie

1. Bulimia Tulburările de alimentaţie sunt din ce în ce mai frecvente în societatea modernă. Lumea pare să fie mai preocupată de propria imagine...

Rolul regimului alimentar în susținerea performanței sportivilor

Introducere : Importanta alimentatiei rationale pentru activitatea sportiva Pentru obtinerea performantelor, sportivii sunt supusi unui efort...

Regim alimentar pentru persoana cu insuficiență renală acută

INTRODUCERE Alimentaţia – este procesul prin care organismul uman preia din mediul înconjurător substanţe nutritive pe care le transformă pentru...

Regimul Alimentar al Unei Sportive

1.Introducere Toţi atleţii pot beneficia de o bună alegere a alimentelor care sprijină un antrenament consistent şi care măresc la maximum...

Dietă Alimentară a unei Persoane cu Grupa Sanguină AB

1. GRUPA SANGUINĂ Potrivit opiniei mai multor nutriţionişti occidentali cu notorietate, consumarea alimentelor „specifice” fiecărei grupe sanguine...

Dieta în Efort Fizic Intens

Dieta unei persoane care face efort fizic intens, conţine în linii mari aceleaşi elemente nutriţionale, însă în alte doze, în funcţie de...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea Bolnavului cu Boala Parkinson

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA MOTIVATIA Ceea ce m-a facut să aleg prezentarea acestei lucrări, a fost faptul că una din categoriile pacienţilor care...

Stilul de viață și abordările farmacologice pentru tratamentul hipertensiunii și hiperlipidemiei

Presiunea sangelui se refera la forta cu care sangele circula prin artere cand bate inima (presiunea sistolica) si cand inima se odihneste...

Mama și copilul

NURSING COMUNITAR – EDUCATIE PENTRU SANATATE Cap. 1 Scurt istoric al ingrijirilor de sanatate Daca in istoria medicinii universale se afirma ca “...

Ai nevoie de altceva?