Dieta unui Bolnav de Hiperaciditate

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Dieta unui Bolnav de Hiperaciditate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 31 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ana Maria Georgescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Industria Alimentara, Medicina

Cuprins

Află despre gastrita până nu e prea târziu! 2
Regimuri alimentare în gastrita cronică hiperacidă
şi boala ulceroasă cronică 4
Gastrita: remedii naturiste şi opţiuni alimentare 5
Gastrita de la prevenire la tratament 7
Alimentaţia pentru protecţia gastrică 8
Plantele medicinale 10
Masajul gastric substernal şi respiraţia tip ras 11
Prevenire şi tratament naturist 12
Gastrite acute 13
Tratamentul naturist pentru gastrita acută 13
Tratamentul naturist pentru ulcer duodenal 14
Regimul special în gastrită acută 15
Zile de ceai şi mucilagii 15
Trecerea progresivă spre alimentaţia simplă de cruţare a stomacului 15
Regimul special pentru hiperaciditate gastrică (gastrite hiperacide) 16
Băuturi premise 16
Excitantele secreţiei sunt interzise 16
Fără mâncăruri grase, grele, picante 16
Dieta specială pentru ulcer gastric 17
Dieta unui bolnav de hiperaciditate pe o perioadă de 7 zile 18
Bibliografie 25

Extras din document

Află despre gastrita până nu e prea târziu!

Gastrita este o inflamaţie, care afectează mucoasa stomacului. Diferite boli şi iritaţii, care actionează fiecare de unele singure, fie în combinaţie, pot constitui factori declanşatori ai gastritei.

Astfel, unul din aceşti factori declanşatori este infecţia cu bacteria Helicobacter pylori (H. pylori), care pe lângă alte cauze ale gastritei este strâns legată de dezvoltarea cancerului de stomac şi de alte afecţiuni digestive ulceroase. Cu toate că doctorii nu ştiu sigur cum ajung oamenii să se infecteze cu H. pylori, aceştia sunt de părere că bacteria este răspândită prin intermediul hranei contaminate, prin apă, salivă sau sucuri digestive.

În SUA numărul oamenilor infectaţi cu H. pylori creşte direct proportional cu vârsta. În jur de 20% dintre americani, sub vârsta de 40 de ani, au această bacterie, în timp ce aceasta infectează aproximativ 50% dintre oamenii care au vârsta mai mare de 60 de ani. Cele mai multe dintre persoanele infectate cu H.pylori nu se plâng niciodată din cauza durerilor de stomac.

Al doilea factor este reprezentat de infecţiile virale, care într-un timp scurt pot declanşa inflamaţia mucoasei stomacului.

Chimicalele din mediul înconjurător poluat pot dăuna mucoasei stomacului, cauzând gastrita. Printre iritanţii comuni sunt incluşi: alcoolul, ţigările, corticosteroizii, precum şi alte medicamente prescrise, precum aspirina şi anti-inflamatori nonsteroizi: ibuprofen şi naproxen.

Gastrita poate apărea la oamenii din toate categoriile de vârstă, şi toate mediile sociale, însă această boală este comună:

• fumătorilor;

• oamenilor care consumă alcool;

• celor care au depăşit vârsta de 60 de ani;

• persoanelor care urmează un tratament cu corticosteroizi sau alte medicamente care cauzează gastrita;

• persoanelor pentru care aspirina sau ifubrofenele sunt medicanete de rutină, şi sunt administrate şi în doze mari.

Simptome

Printre simptomele gastritei pot fi incluse:

• lipsa apetitului;

• râgâituri şi balonare;

• greaţă şi ameţeli, care uneori se sfârşesc prin vomă;

• inrăutăţirea disconfortului abdominal după fiecare masă;

• o durere persistentă între buric şi partea de jos a coastelor.

În cazul în care o persoană suferă de gastrită cronică, aceasta poate voma cu sânge iar materia fecală este închisă la culoare.

Diagnostic

După ce ţi-au aflat simptomele, doctorii te vor întreba despre modul de viaţă. Acesta va fi interesat:

• dacă ai fost extrem de obosită în ultima perioadă;

• de cantitatea de alcool pe care obişnuieşti să o consumi;

• medicamentele pe care le-ai luat, referindu-se în special la: costicosteroizi, aspirine sau ibuprofene;

• dacă te-ai tratat vreodată de simptomele gastritei, ce medicamente ai folosit, şi dacă au dat rezultate.

La control, medicul va acorda o atenţie sporită abdomenului. Totodată, acesta s-ar putea să facă un test, digital, rectal, pentru a obţine o mică pată de materie fecala şi lichid rectal, verificând prezenţa sângelui.

Bazându-se pe istoria medicală, simptome şi examinari fizice, doctorul va decide dacă trebuie să urmezi un tratament medical sau dacă trebuie să faci şi alte teste. S-ar putea să ai nevoie de teste de sânge sau de respiraţie pentru a determina dacă eşti infectată cu bacteria H. pylori.

Regimuri alimentare în gastrita cronică hiperacidă

şi boala ulceroasă cronică

În aceste afecţiuni sunt permise următoarele alimente:

• Lapte şi produse lactate: lapte (1000 ml/zi), brânză de vaci, urdă, caş, telemea desărată, Schweitzer.

• Carne şi peşte: carne slabă tocată (de vita, viţel sau pasăre) 100-150 g/zi, peşte slab de râu, 200 g/zi.

• Ouă: fierte moi, omletă dietetică, sufleuri, spumă de albuş, budinci

• Pâine albă, veche de o zi (150 g/zi)

• Făinoase: griş, orez, tăiţei (ca spume, terciuri, budinci, chisel de lapte, chiseluri din sucuri de fructe)

• Legume, sub formă de supe-creme, piureuri, budinci, sufleuri, cartofi copţi, (fără spanac şi ştevie)

• Fructe: gelatine din sucuri de fructe, fructe coapte, piureuri de fructe coapte, spume din fructe

• Dulciuri: lapte de pasăre, ecler, tarte cu fructe, pandişpan, papanaşi, savarină, bezele, biscuiţi

• Grăsimi: unt, smântână, frişcă, ulei, margarină

• Băuturi: lapte, ceaiuri de plante (tei, sunătoare, muşeţel, măceş, gastric), ape alcaline

• Sodiu (sare): uşor redus, dar nu exclus

• Supe: creme de legume, de făinoase, de franzelă, supă slabă de carne

• Sosuri: sos alb dietetic, sos de legume (pasate), sos de smântână

Orarul meselor: 4-5 mese pe zi, din care un mic dejun, masa principală de la prânz, cina (masa de seară) şi 1-2 gustări (la ora 10 şi la ora 17)

În acelaşi timp sunt interzise următoarele grupe de alimente:

• laptele bătut, iaurtul, chefirul, brânzeturile fermentate

• ouă fierte tari, maioneza

• peştele gras (morun, nisetru, somn, cegă), peştele conservat, sardele, raci, icre

• carnea de porc, slănină, untură, carnea conservată (mezeluri, afumături, cârnaţi)

• supele în care carnea a fost pusă la fiert în apă rece, ciorbele grase

Fisiere in arhiva (2):

  • Dieta unui Bolnav de Hiperaciditate.doc
  • prezentare.doc

Alte informatii

Universitatea din Bacau Facultatea de Inginerie Specializarea: Ingineria produselor alimentare