Epurarea Apelor Reziduale de la Fabricarea Zaharului din Sfecla

Imagine preview
(6/10 din 7 voturi)

Acest proiect trateaza Epurarea Apelor Reziduale de la Fabricarea Zaharului din Sfecla.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Andrei Simion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

I. Argument.pag 4
II. Calitatea apelor utilizate în industria alimentară.pag 5
II.1.1 Apa în industria alimentară. Epurarea apelor reziduale.pag 6
II.1.2 Controlul şi combaterea poluării apelor.pag 7
II.1.3 Staţii de epurare.pag 7
II.1.4 Exploatarea staţiilor de epurare, costul epurării.pag 8
II.1.5 Planul de gospodărire a calităţii apelor.pag 8
II.1.6 Efectele apelor uzate industriale asupra instalaţiilor.pag 9
III. Depozitarea şi fabricarea zahărului din sfeclă.pag 11
III.1.1 Procese ce au loc în sfeclă la depozitare.pag 11
III.1.2 Pierderile de apă (vestejirea).pag 11
III.1.3 Respiraţia sfeclei în timpul depozitării.pag 13
III.1.4 Factorii care influienţiază intensitatea respiraţiei.pag 13
III.1.5 Acţiunea microorganismelor.pag 16
III.1.6 Metode de recoltare.pag 17
IV.Conţinutul de impurităţi.pag 19
IV.1.1 Spălarea preliminară a sfeclei.pag 20
IV.1.2 Ventilarea activă.pag 21
IV.1.3 Procesul tehnologic şi formarea apelor uzate.pag 22
IV.1.4 Transportul şi spălarea sfeclei.pag 23
IV.1.5 Caracteristicile apelor uzate şi influienţa lor asupra emisarului.pag 24
IV.1.6 Măsuri pentru micşorarea efectului de impurificare
al apelor uzate avacuate din fabricile de zahăr.pag 27
V. Procedee, construcţii şi instalaţii de epurare.pag 29
V. 1.1 Evacuarea nămolurilor.pag 29
V. 1.2 Epurarea prin fermentare.pag 29
V. 1.3 Epurarea în biofiltre.pag 29
V. 1.4 Epurarea în aerotancuri.pag 30
V. 1.5 Epurarea în iazuri biologice.pag 30
V. 1.6 Infiltrarea în sol sau folosirea la irigaţii.pag 31
V.1.7 Epurarea în comun cu apele uzate orăşeneşti.pag 32
VI. Concluzii.pag 33
VII. Bibliografie.pag 34

Extras din document

I. ARGUMENT

Necesarul de apă pentru unităţile industriale de orice fel se determină în conformitate cu STAS 1343/2-89, acest necesar incluzând apa pentru procesele de producţie (apa cu caracter tehnologic), apa pentru procesele igienico-sanitare şi social administrative, apa pentru combatere incendiilor.

Apa cu caracter tehnologic se utilizează pentru fabricarea produselor, răcirea echipamentelor şi utilajelor de producţie, răcirea rezervoarelor de produse lichide şi/sau gazoase producerea aburului şi/sau a apei calde, spălarea şi trasportul hidraulic al materiilor prime, produselor secundare, produselor finite, deşeurilor şi rezidurilor, prelucrarea materiilor prime.

Apa pentru procesele igienico-sanitare şi social admimistrative se

utilizează pentru băut, asigurarea funcţionării instalaţiilor sanitare, întreţinerea clădirilor şi spaţiilor de producţie şi administrative (spălarea pardoselilor pereţilor etc.), asigurarea funcţionării cantinelor, punctelor medicale, spălătoriilor de rufe, haine echipamentelor de protecţie, garajelor stopitul şi spălatul spaţiilor de circulaţie,stropitul spaţiilor verzi.Necesarul de apă pentru aceste procese este stabilit prin standare.

Apa pentru combatere incendiilor este asigurată în general de conductele care trasportă apa potabilă. Debitele de apă sunt prevăzute pentru combaterea incendiilor se asigură prin două categorii de guri de apă, pe deoparte prin hidraţii interiori şi gurile automate interioare, iar pe de altă parte prin hidraţii exteriori.Cum incendiul reprezintă o situaţie accidentală, apa necesară pentru combaterea tuturor incendiilor teoretice simultane trebuie să se găsească într-un rezervor, iar captarea staţiilor de tratare, staţiile de pompare şi aducţiune, trebuie să asigure completarea rezervei de incendiu în 24, 36, 48 sau 72 ore după stingerea incendiului.

Necesarul de apă cu caracter tehnologic se stabileşte pe baza proceselor tehnologice adoptate în raport şi cu resursele de apă din zonă.

Dacă necesarul de apă pentru producerea aburului şi/sau a apei calde, sau necesarul de apă de răcire poate fi determinat cu suficientă acurateţe, apa necesarul în procesele tehnologice propiu -zis este destul de dificil de estimat.

În tabelul 1. sunt redate câteva valori orientative ale consumului de apă în industria alimentară.

Produsul U,M Consum Specific Produsul U,M Consum Specific

Amidon de cartofi t 20 Bere hL 4,5-6

Amidon din porumb t 10 Băuturi carbonatate hL 3

Amidon din grâu t 11,5 Alcool t 3-3,6

Zahăr din sfeclă t 8-30 Drojdie de panificaţie t 30

Ulei vegetal t 6-10 Lapte m3 4-9

Pâine t 0,85-0,9 Abatoare de vite t 10,5-12,7

Compoturi t 20-40 Abatoare de porci t 14,8-17,5

Gem,dulceaţă t 12,5-25,7 Preparate din carne t 6,5

Legume conservate t 8-80 Conserve de peşte t 1,2

Sucuri de fructe t 2,5-2,8 Făină de peşte t 15-20

După cum se observă din datele prezentate, consumul de apă pentru necesităţile tehnologice variază mult de la o ramură la alta şi de la un produs la altul.Tendinţa este de a reduce continuu necesarul de apă, în vederea unei mai bune gospodări a resurselor de apă. Unul dintre criteriile perfecţionării proceselor tehnologice de bază poate fi şi criteriul necesarului de apă.

II.CALITATEA APELOR UTILIZATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Practic nu există ramură a industriei alimentare care să nu consume apă de diferite calităţi, dar marii consumatori de apă se găsesc în zona fabricării zahărului, a băuturilor, a prelucrării legumelor şi fructelor, cărnii, cerialelor, uleiurilor şi grăsimilor, precum şi în industrializarea laptelui.

Apa utilizată în industria alimentară poate fi împărţită în trei categorii: apă de proces, apă de răcire şi apă de cazan.Proporţia în care apa este distribuită între aceste categorii este variabilă: apa de proces reprezintă 60% în industria cărnii şi numai 15% în industria zahărului, în timp ce apa de răcire reprezintă 75% în industria zahărului, dar numai 25% în prelucrarea cărnii.

Apa de adaos pentru generatoarele de abur reprezintă 6% din consumul total de apă în industria legumelor şi fructelor şi 15 din consumul total de apă în industria uleiurilor şi grăsimilor.Apa de cazan şi apa de răcire trebuie să se înscrie în cerinţele calitative. Deoarece vine în contact direct cu materiile prime prelucrate, uneori intrând chiar în componenţa produselor, apa de proces utilizată în industria alimentară trebuie să corespundă standardelor calitative pentru apa potabilă.

Potabilitatea reprezintă o condiţie necesară, dar uneori nu şi suficientă pentru apa de proces din industria alimentară.În fiecare sector al industriei alimentare există reglementări specifice privind calitatea apei utilizată în procesele tehnologice.

Apa folosită în industria zahărului trebuie să fie foarte limpede, cu duritate foarte mică, fără mirosuri şi gusturi străine. Se limitează conţinutul de sulfaţi, săruri de calciu sau săruri alcaline.Substanţele organice pot crea probleme la extracţia zahărului din sfeclă sau la spălarea filtrelor presă.Sulfaţii colorează zahărul în gri, azotiţii împiedică indirect cristalizarea sa, iar fierul şi manganul îl colorează.

Caracteristici calitative ale apei utilizate în industria zahărului tabelul 2.

Parametrul Valoare Parametrul Valoare

Duritate 0 D <15 calciu,mgL-1CaO 200

Alcalinitate mgL -1 60 Magneziu mg.

L-1 MgO -

cloruri mg L -1 50 Fe2O3 +Al 2O3 ,mg.L-1 urme

Sulfaţi mgL-1 60 Amoniu mg.L-1 0

Azotaţi mgL-1 urme Reziduu fix, mg.L-1 300-500

Azotiţi mgL-1 0 Oxigen, mg.L-1 2,5

Fisiere in arhiva (1):

  • Epurarea Apelor Reziduale de la Fabricarea Zaharului din Sfecla.doc

Alte informatii

In cadrul Facultatii de inginerie Universitatea din Bacau.