Evaluarea calității produsului iaurt

Introducere

În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul, intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului, acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare la menţinerea sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit. Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era binecunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret. Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor. Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

Produsele alimentare au un ansamblu de proprietăţi senzoriale, specifice şi variabile ca număr şi intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante în decizia de cumpărare. Astfel se explică participarea acestor proprietăţi cu 60% (medie) în coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Iaurtul contine cantitati de proteine si calciu mai mari decat laptele, avand, in schimb, mai putine calorii. Calciul din iaurtul integral se asimileaza mai bine decat cel din lapte. Iaurtul cu cereale la micul dejun ne ofera energie pentru ziua care abia incepe. Si tot iaurtul este o solutie ideala pentru o cina usoara, cu putine calorii: 54 calorii/100 g.

Evaluarea calitatii produsului iaurt

Capitolul 1. Caracterizarea generala a iaurtului

1.2 Prezentarea generala a iaurtului

Iaurtul isi are originea in Asia sau in Europa de Est si a aparut ca raspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele cateva ore care urmau mulsului. Coagularea laptelui a fost descoperita absolut din intamplare. In foarte multe tari precum Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii 20 ai secolului al xx-lea, iaurtul se raspandeste si in Europa Occidentala. Cuvantul “iaurt”, care provine din limba turca, “youghurmak”, insemnand “a ingrosa”, este utilizat in mod curent atat in America de Nord “youghurt”, cat si in Europa si desemneaza versiunea moderna a laptelui prins de altadata. Iaurtul face parte din grupa produselor lactate acide. Laptele batut si iaurtul contin toate elementele nutritive ale laptelui dar sub forma mai usor asimilabila. Cazeina segaseste sub forma unei suspensii, iar lactoza este fermentata si transformata in acid lactic. Iaurtul este obtinut prin fermentarea laptelui cu Streptococcus thermophylus si Lactobacillus bulgaricus, care produc aciditate si arome specifice. Se poate prepara din lapte de vaca, oaie, bivolita sau din amestec de lapte de la aceste specii, integral, partial sau total, smantanit, pasteurizat, omogenizat sau nu, concentrat sau neconcentrat.

Pe langa gustul placut, valoarea nutritiva si culturile active ale iaurtului au efecte pozitive asupra sanatatii. In plus, este o sursa de proteine, calciu si vitamina B2. Iaurtul contine cantitati de proteine si calciu mai mari decat laptele, avand, in schimb, mai putine calorii. Calciul din iaurtul integral se asimileaza mai bine decat cel din lapte. Iaurtul cu cereale la micul dejun ne ofera energie pentru ziua care abia incepe.