Fabricarea Uleiului Comestibil

Proiect
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 11849
Mărime: 88.39KB (arhivat)
Publicat de: Anghelina Radu
Puncte necesare: 9

Extras din proiect

MATERI PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ULEIURILOR VEGETALE COMESTIBILE

Materiile prime destinate industriei uleiurilor si grasimilor sunt numeroase si variate .In prezent, pe piata mondiala ,14familii botanice constituie cele mai importante surse de materi prime oleaginoase si anume : compositae

(floarea-soarelui );

cruciferae(rapita) ; euphorbicae(ricin,abrasin); jugdalaceae(nuc); leguminoase(soia,arahide);linaceae(in);malvaceae(bumbac);oleacee(maslin); palmaceae (cocos,palmier,palmist) ;papavaraceae(mac); pedoliaceae(susan); rosaceae(migdal,alun) ;solanaceae(seminte de tomate,seminte de tutun); vitaceae(samburi de struguri).In functie de provenienta lor,materiile prime oleaginoase se clasifica in:

_seminte ale plantelor oleaginoase cultivate_ floarea-soarelui, soia, inul pentru ulei , rapita si mustarul, ricinul, perila ,arahidele, susanul, macul ,migdalul de pamant;

_seminte ale plantelor textilo-oleginoase_inul pentrufuior,canepa, bumbacul,;

_seminte ale plantelor necultivate_(buruieni oleaginoase)_rapita salbatica, macul, hodoleanul, eruca; _fructe oleginoase ale arborilor cultivati _maslinul,cocotierul,abrasinul, cocos,nucul ,migdalul, avogado; _fructe oleaginoase ale arborilor de padure necultivati_ alunul, jirul, bradul, molidul ,pinul , castanul, laurul; _subproduse si deseuri oleaginoase: germeni oleaginosi ( grau, porumb, secara); seminte (tomate,dovleac, ardei, tutun); samburi (struguri ,caise, prune, piersici, ciresi, visine); deseuri oleaginoase ale industriei uleiurilor volatile (anason, coriandru, chimion,fenicul)

Uleiurile si grasimile vegetale se gasesc in natura in tesutul plantelor si pot fi concentrate in seminte , germeni ,tuberculi, precum si in pulpa, respectiv, in samburele fructelor. Continutul de materie grasa in aceste parti ale plantei estevariabil,fiind mai mare (16-60%) in seminte ,fructe sau tuberculi,in cazul plantelor cultivate pentru productia de uleiuri vegetale, denumite plante oleaginoase .

Principatele materii prime oleaginoase si provenienta uleiurilor vegetale sunt reprezentatein tabelul 1.1.

1.1.STRUCUTURA ANATOMICA A SEMINTELOR OLEAGINOASE

Semintele oleaginoase mature se compun din doua parti principale:miezul si coaja.

Miezul cuprinde embrionul( partea vie a semintei, din care se va dezvolta viitoarea planta),doua cotiledoabe si tesutul nutritiv, denumit endosperm.

Cotiledoanele si endospermul contin substante nutritive de rezerva, care se consuma in perioadaintiala de formare a plantei noi,a caror pozitii variazain functie de natura semintelor. Astfel semintele floarea-soarelui si soia au cotiledoane bogate in substante nutritive, in timp ce andospermul este sarac si se prezinta sub forma unui strat foarte subtire. In semintele de in ,cotiledoanele si endospermul contin substante nutritive distribuite aproximativ egal,iar in semintele de ricin, acesteasunt concentreate numai in endosperm. Coaja, invelisul exterior

Coaja, invelisul exterior al semintelor este format, in general, din trei straturi: epicarpul( pielita care inveleste fructul ),mezocarpul,format din trei celule tari si leguminoase siendocarpul format din celule mici asezate in strat moale si subtire.

Coaja are rolul de protectie impotriva deteriorari mecanice,chimice si biochimice.Grosimea si aderenta cojilor la miez este diferita in functie de natura, soiul si varietatea semintelor oleaginoase, constituind criteriul de clasificare a acestora in doua grupe: seminte decorticabile, care contin o cantitate mare de coaja, neaderenta intim la miez( floarea-soarelui, soia, ricin) si seminte nedecorticabile cu coaja subtire si foarte aderenta la miez(rapita, inul, canepa)

Raportul cantitativ miez-coaja este variabil in limite largi.Astfel,continutul de coaja al semintelor de floarea-soarelui este de 15-27%,al celor de soia este cuprins intre 7si 12%, la semintele dein si rapita intre 4 si 6%, iar la ricin, intre 22si 25%.

Semintele oleaginoase sunt formate dintr-un numar mare de celule de dimensiuni mici(340um la in, 1075um la floarea-soarelui,1873 um la ricin). O celula tipica (figura 1.2) este formata, in principal, din:

-invelisul celular (membrana) cu grosimea de 0,3-0,5um;

-oleoplasma este construita din citoplasma,in care se afla uleiul dispersat omogen sub forma de incluziuni ultramicroscopice; volumul ei difera de la o samanta la alta, fiind de75-76% din volumul totalintracelular, la semintele de floarea-soarelui,66-69% la soia,75-85% la ricin,74% la in;in stare uscata, oleoplasma se prezinta sub forma unui gel cu structura compacta;

-granulele aleuronice sunt corpuri solide denatura proteica,cu forme si dimensiuni diferite in functie de tipul semintei; la semintele cu continut ridicat de ulei granulele au forma rotunjita,iar la cele sarace in ulei, forma este neregulata si colturoasa; suprafata sectiunii variaza intre 20,3 um2 la floarea-soarelui si 87,9um2 la inul pentru ulei.

-nucleul este activ in unele din principalele manifestri vitale ale celulei: diviziunea celulara, transmiterea caracterelor ereditare, metabolismul anabolic, regenerarea celulei.

fig.1.1 si fig1.2.

Acumularea cantitativa a lipidelor ,in semintele oleaginoase, precum si structura acizilor grasi se modifica in timpul maturizarii plantei. Astfel, la semintele de floarea-soarelui se inregistreaza trei faze caracteristice:

-faza initiala, care dureaza doua saptamani de la inflorire este marcata de o sintezalenta a lipidelor,

-faza mediana, pana in a sasea saptamana este caracterizata de o acumulare rapida de lipide;

-faza terminala,in care lipidele, nu se mai acumuleaza cantitativ.

Acizii grasi din structura trigliceridelor prezinta urmatoarea dinamica in timpul maturizarii semintelor.

-acidul palmitic scade de la25% la7%

-acidul oleic stabil in primele zile, scade de la 23-25% la 15%;

-acidul linoleic creste de la 43% la73%.

1.2COMPOZITIA CHIMICA A MATERIALELOR PRIME

OLEAGINOASE

Componentii chimici principali ai materialelor prime oleaginoase aflati in proportii diferite sunt: lipidele , proteinele, substante extractive neazotate ( glucidele cu exceptia celulozei ), apa, celuloza si cenusa. In cantitati mici se gasesc fosfatide,steride ,ceruri, substante colorante si alti compusi chimici, care se extrag odata cu uleiul, numite substante de insotire a materiilor grase.In tabelul 1.2 se arata compozitia chimica a unor materii prime oleaginoase , iar in figura 1.3 se prezinta grafic structura compozitiei materiilor prime oleaginoase indigene.

Uleiurile vegetale se pot defini ca amestecuri naturale complexe de gliceride (96-99%),cu mici cantitati de substante de insotire (1-4%).

Preview document

Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 1
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 2
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 3
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 4
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 5
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 6
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 7
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 8
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 9
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 10
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 11
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 12
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 13
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 14
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 15
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 16
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 17
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 18
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 19
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 20
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 21
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 22
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 23
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 24
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 25
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 26
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 27
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 28
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 29
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 30
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 31
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 32
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 33
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 34
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 35
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 36
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 37
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 38
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 39
Fabricarea Uleiului Comestibil - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Fabricarea Uleiului Comestibil.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia fabricării rahatului

CAPITOLUL I 1.1. Descrierea produsului La fabricarea produselor zaharoase gelificate, in loc de agar-agar, gelatina sau pectina, se poate...

Proiect tehnologic - pastă de tomate

CAPITOLUL I “MATERII PRIME” 1. Generalitati Prima rosie s-a copt in urma cu trei mii de ani in Peru, sub soarele fierbinte al Anzilor...

Indicatori de calitate ai laptelui materie primă conform cerințelor UE și metode de analiză

I. INTRODUCERE Calitatea laptelui materie primă din România, este în general sub prevederile standardelor stabilite de Directiva Consiliului...

Tehnologia Obținerii Uleiului de floarea-soarelui

1. Introducere Fabricarea uleiurilor vegetale constituie o subramură importantă a industriei alimentare. Această industrie contribuie la...

Mașini pentru sortarea fructelor

1. INTRODUCERE Fructele şi legumele au o compoziţie chimică complexă, conţinând principalele grupe de substanţe organice (glucide, zaharuri,...

Analizează organoleptic și fizico-chimic uleiul de floarea soarelui

Introducere: Din momentul in care omul a aparut pe pmant si pana astazi produsele au provenit de la plante care au asigurat baza alimentatiei...

Elaborarea planului HACCP privind fabricarea vinului natural alb sec, Aligote

1. PLANUL CALITĂȚII PRIVIND CONTROALELE LA RECEPȚIA MATERIILOR PRIME ȘI MATERIALE LOR AUXILIARE Denumirea materiilor prime și materialelor...

Tehnologia fabricării jeleurilor

MATERIA PRIMA Jeleuri sunt produse cu o consistenta gelatinoasa, translucide, compuse din conserve de fructe, sirop de zahar si sirop de glucoza...

Te-ar putea interesa și

Crearea de Brand Farmec Cluj

Introducere Farmec SA este una dintre cele mai prestigioase firme romanesti, atat pe plan national, cat si pe plan international. De`a lungul...

Contabilitatea imobilizărilor la SC Farmec SA

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. „ FARMEC” S.A. 1.1. Obiectul de activitate al societăţii S.C. „ FARMEC” S.A cu sediul în localitatea...

Managementul performanței - SC Farmec SA

CAPITOLUL I PREZENTAREA ORGANIZATIEI 1.Obiectul de activitate al societatii S.C. „ FARMEC” S.A cu sediul in localitatea Cluj-Napoca, str. H....

Practică tranzacții economice internaționale - desfășurata în cadrul SC Farmec SA

1. Caracterizarea generală a activităţii firmei S.C. „ FARMEC” S.A cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, str. H. Barbusse, nr. 16 a fost...

Managementul tranzacțiilor comerciale internaționale

Rezumat introductiv Compania a fost înfiinţată în anul 1945 la Cluj-Napoca şi are în prezent peste 1000 de angajaţi. Farmec S.A. a fost...

Prezentarea societății comerciale SC Agro Rapița SRL

Rapiţa de toamnă se situează pe locul cinci, sub aspectul producţiei de ulei comestibil, între plantele oleaginoase. Uleiul de rapiţă are largi...

Halva

GENERALITĂŢI Halvaua face parte din grupa produselor dulci. Ea are o strucutră fibroasă, cu proprietăţi gustative plăcute şi cu valoare nutritivă...

Monografia Firmei Farmec

1. DENUMIRE S.C. Farmec S.A. a fost inceputa cu peste 120 de ani in urma, iar produsele sale au astazi o mare recunoastere atat in in Romania, cat...

Ai nevoie de altceva?