Geografia Resurselor Agroturistice

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 7739
Mărime: 1.75MB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

I.Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Botosani

1.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

2.Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

3.Analiza infrastructurii turistice a zonei

4.Evaluarea impactului activitatii turistice a zonei

5.Propuneri si solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul touristic

national si European

II.Realizarea unui pliant de prezentare a judetului respective

III.Bibliografie

Extras din document

Reliefarea principalelor resurse turistice ale JUDETULUI Botosani

1.1 resurse turistice naturale

1.2 resurse turistice antropice

I.Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din Judetul Botosani

Informatii generale

Asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi. Orasul Botosani este situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga vaii Siretului, în vest, si cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din Podisul Sucevei – sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest si nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coasta si cel de câmpie colinara din est, exista un culoar depresionar în care este asezat municipiul Botosani.

Relieful: predominant deluros; Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).

Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Sub aspect geostructural, judetul Botosani este amplasat în întregime pe unitatea de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca. Privit în ansamblu, teritoriul judetului se caracterizeaza în cea mai mare parte printr-un relief larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin vai cu lunci largi si pline de iazuri. Densitatea medie a retelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 si 0,63 km/kmp. Fiind situat în partea de nord-est a tarii, teritoriul judetului Botosani este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est si mai putin celor ale Europei Centrale, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de mase de aer care se deplaseaza din vestul si nord-vestul Europei. Vecinatatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face clima judetului Botosani sa se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului si al precipitatiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Orase: Botosani - resedinta de judet, atestat documentar la 1439 si în care traieste 25% din populatia judetului, se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu o inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate.

Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat în zona de nord - est a tarii, la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat în partea de sud-vest a judetului, în Câmpia Jijiei, la confluenta dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest, între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar în adâncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile Botosanca si Costesti.

Relieful este variat, clima temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii, cu vânturi predominante din nord-vest si sud-vest. Suprafata municipiului este de 4.135 ha din care 1.910 ha în intravilan si 2.225 ha în extravilan.

1.1 Resurse turistice naturale

Rezervatii si monumente ale naturii

Rezervatia Padurea Vorona

situata in comuna Vorona;

rezervatie floristica si faunistica, formata din stejar, ulm, fag si frasin, populata de prepelite, sitari, rate si gaste salbatice, iepuri si mistreti; aici se gaseste un stejar sub care se spune ca poposea Alexandru Ioan Cuza; in padurea Vorona, in zona numita la Ramnice, au fost gasite exemplare de papucul doamnei si crinul de padure.

Preview document

Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 1
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 2
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 3
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 4
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 5
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 6
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 7
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 8
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 9
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 10
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 11
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 12
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 13
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 14
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 15
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 16
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 17
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 18
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 19
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 20
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 21
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 22
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 23
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 24
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 25
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 26
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 27
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 28
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 29
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 30
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 31
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 32
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 33
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 34
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 35
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 36
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 37
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 38
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 39
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 40
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 41
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 42
Geografia Resurselor Agroturistice - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Geografia Resurselor Agroturistice.docx

Alții au mai descărcat și

Obtinerea Pastelor Făinoase cu Ou

Inroducere Pastele făinoase reprezintă produse alimentare cu durată relativ mare de conservare, obţinute din făină de grâu bogată în gluten şi...

Piața mărfurilor alimentare - studiu de caz bere

Introducere Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziuă de astăzi un aliment foarte des consumat pentru gustul său plăcut şi...

Tehnologia de preparare a pâinii și produselor de panificație

Introducere Agricultura este o artă practicată din cele mai vechi timpuri folosită pentru a produce materia primă pentru hrana. Acum 8000 ani i.Hr...

Managementul siguranței alimentare

Aspecte generale Managementul calităţii înseamnă evaluarea reală a potenţialului şi îmbunătăţirea performanţei, nu crearea unei impresii bune în...

Obținerea Sucurilor Naturale Ecologice

INTRODUCERE Produsele ecologice sunt produse în conformitate cu anumite standard de producţie. Utilizarea pesticidelor, insecticidelor şi...

Controlul și expertiza calității legumelor, fructelor și produselor derivate

Introducere Conceptul de calitate pentru legume şi fructe este o noţiune complexă, care poate fi analizată sub următoarele aspecte: agronomic,...

Preparate din carne de pasăre și vânat

INRODUCERE Problema alimentației publice este una din cele mai importante probleme ele lumii contemporane.Astăzi,mai mult ca oricînd,se vizează...

Importanța creșterii ovinelor în România

SITUAŢIA CREŞTERII OVINELOR PE PLAN MONDIAL Resursele naturale, posibilităţile sporite de asigurare a hranei, caracteristicile mediului,...

Te-ar putea interesa și

Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara

Cap. 1 Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Amara 1.1 Cadrul fizico-geografic a. Clima b. Solurile c. Istorie d. Populaţia...

Resurse și legislație în Gura Humorului Suceava

I. 1. Prezentarea localităţii Scurt istoric Istoria oraşului Gura Humorului este încărcată de legendă: una dintre legende vorbeşte de trecerea...

Turismul - Factor de Dezvoltare Rurală în Zona Suceava

INTRODUCERE Putem afirma, fără a greşii, că apariţia călătorilor turistice s-a produs în antichitate, iar activităţile turistice în spaţiul rural...

Turismul - factor de dezvoltare rurală în regiunea Delta Dunării

Cap.I. Potențialul turistic și agroturistic al zonei Delta Dunării 1.Așezare geografică Delta Dunării işi trage apele din masivul Pădurea...

Identificarea Resurselor Agroturistice din Localitatea Vidra Județul Alba

I. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA VIDRA, JUDEȚUL ALBA I.1. PREZENTAREA LOCALITĂȚII Suprafaţa comunei este de 60 km...

Turismul rural - factori de dezvoltare rurală în microzona Vatra Dornei

Cap. 1 Aspecte teoretice privind turismul rural si agroturismul 1.1 Conceptul de turism rural si agroturism Turismul rural este o activitate...

Geografia Resurselor Agroturistice

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Galati 1. Reliefarea principalelor...

Avram Iancu - resurse agroturistice

Introducere Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei, ținând cont de faptul că Munții Apuseni dețin un...

Ai nevoie de altceva?