Iaurt Natural

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Iaurt Natural.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 64 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Gheorghiu, Andrei Florin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1.Definirea iaurtului. 4
2.Principalele caracteristici ale materiei prime 6
2.1 Proprietăţii fizico- chimice ale laptelui 6
2.2. Proprietăţii microbiologice ale laptelui 8
2.3. Compoziţia chimică a laptelui 8
2.4. Defectele laptelui 12
2.5. Factorii ce influenţează calitatea laptelui 13
2.6.Controlul sanitar- veterinar în industria laptelui 17
3. Materiile auxiliare şi caracterizarea lor 18
3.1. Culturi starter 18
3.2. Lapte degresat 23
4. Materiale şi ambalaje 24
5. Schema tehnologică de obţinere a iaurtului 26
5.1. Variante tehnologice de fabricaţie 26
5.2. Alegerea variantei optime de fabricaţie 27
5.3. Descrierea schemei tehnologice 28
5.4. Alegerea utilajelor şi descriere 39
6. Caracterizarea produsului finit 47
6.1. Principalele caracteristici ale produsului finit 47
6.2. Defectele care pot apărea la produsul finit 48
6.3. Beneficile produsului finit 50
7. Bilanţ de materiale 52
Bibliografia 64

Extras din document

TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze o secţie de obţinere a iaurtului care prelucrează

10000 l lapte de vacă cu grăsime 3,5%.

Secţia lucreză în 2 schimburi timp de 4 ore/schimb.

1. DEFINIREA IAURTULUI

Iaurtul este un produs lactat acid-dietetic care se fabrică în numeroase ţări, în principal din lapte de vacă, cultura starter de producţie având în compoziţie două bacterii lactice: Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus thermophilus, între care se creează relaţii simbiotice, ceea ce conduce la accelerarea procesului de fermentaţie şi de formare a substanţelor de aromă specifice produsului.

Iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de Est şi a apărut ca răspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine.

Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. În foarte multe ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa Occidentală.

Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, Youghurmak însemnând "a îngroşa", este utilizat în mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât şi în Europa şi desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată. În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul, intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului, acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Mulţi îl consumă drept pentru digestie. Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate in fibre Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor. Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

Iaurtul se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în amestec cu maximum 30% lapte de bivoliţă. Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi. Atât de importanţi sunt aceştia încât standardele internaţionale condiţionează denumirea de “iaurt” de prezenţa în iaurt, după fabricare şi până la expirarea termenului de valabilitate, a culturilor active de fermenţi specifici într-o proporţie de 10 milioane la un gram de iaurt. Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează asupra laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor. Iaurtul are un aport considerabil de calciu uşor asimilabil, iar cât de important este calciul pentru sănătate probabil nici nu mai trebuie spus. Ştim că întăreşte sistemul osos şi previne osteoporoza. De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta este “filonul” principal. Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de asemenea rezultate în urma acţiunii fermenţilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Iaurt Natural.doc

Alte informatii

Universitatea „Valahia” din Târgovişte Facultatea de Inginerie a Mediului si Biotehnologii