Implementarea Sistemului HACCP pentru Laptele de Consum

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Implementarea Sistemului HACCP pentru Laptele de Consum.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iulia Dima

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1. Definirea câmpului studiului
2. Constituirea echipei HACCP
3. Reunirea datelor referitoare la produs
4. Identificarea utilizării atribuite produsului
5. Constituirea unei diagrame de fabricaţie
6. Verificarea diagramei de fabricaţie
7. Analiza pericolelor. Natura şi originea. Prevenire
8. Identificarea CCP. Puncte critice
9. Stabilirea limitelor critice pentru fiecare CCP
10. Stabilirea unui sistem de supraveghere a CCP-ului
11. Stabilirea unui plan de acţiuni corective
12. Stabilirea documentaţiei

Extras din document

1. DEFINIREA CÂMPULUI STUDIULUI

Având în vedere gradul ridicat de infectare a laptelui crud cu germeni patogeni, eventuala poluare cu substanţe toxice, precum şi posibilităţile de contaminare microbiologică şi chimică pe parcursul procesului de fabricaţie, am luat decizia de a implementa un sistem de siguranţă a laptelui de consum bazat pe metoda HACCP în secţia de producţie.

Recunoscută astăzi drept cea mai eficientă soluţie pentru asigurarea salubrităţii produselor alimentare, metoda HACCP este promovată de majoritatea organismelor internaţionale (FAO, OMS, Codex Alimentaris), regionale (consiliul UE) şi naţionale.

Avantajele implementării sistemului HACCP:

-un sistem operant de management al siguranţei alimentului în producţie, distribuţie şi preparare;

-un control mai eficient al operaţiilor, deoarece rolul inspectorilor este centrat pe respectarea planului HACCP, pe confirmarea eficienţei acestuia;

-eliminarea limitelor metodelor tradiţionale de control a calităţii;

-un sistem suficient de flexibil pentru a se acomoda cu schimbările/progresele în proiectarea echipamentelor, modernizarea proceselor tehnologice;

-reducerea incidenţei, problemelor legate de siguranţa alimentelor;

-utilizarea mai bună a resurselor umane, materiale şi financiare, eficientizarea sistemului de costuri al organizaţiei;

-identificarea riscurilor previzibile chiar şi atunci când incidentul nu are o experienţă similară în trecut, ceea ce-l face foarte util pentru noile produse sau tehnologii;

-demonstraţia faţă de clienţi şi inspectori, că toate riscurile potenţiale sunt ţinute sub control;

-creşterea încrederii consumatorilor în produs şi în producător;

-promovarea internaţională a produselor şi a afacerii prin mărirea siguranţei alimentelor.

Comisia Codex Alimentarius încurajează şi recomandă implementarea metodei HACCP în industria alimentară. De asemenea, legislaţia recentă a Uniunii Europene recomandă implementarea sistemului de management al calităţii bazate pe HACCP în ţările care doresc să exporte produse alimentare în Uniunea Europeană.

Conform normele în vigoare din ţara noastră prevăd ca obligatorie implementarea sistemului HACCP.

2. CONSTITUIREA ECHIPEI HACCP

Echipa HACCP este structura operaţională indispensabilă implementării sistemului HACCP. Este necesară crearea unei echipe pluridisciplinare formată din specialişti cu experienţă. Aceasta reuneşte participanţii dintr-o unitate de producţie ce au dobândit cunoştinţele specifice şi o experienţă în controlul calităţii.

Echipa se numeşte Milkinia şi este constituită din următorii membrii:

Responsabil - reprezentant al managementului calităţii:

Membrii echipei - responsabil cu aprovizionarea:

- şef secţie producţie:

- responsabil CTC laborator:

- responsabil cu asigurarea calităţii:

Fiecare membru are sarcini precise de îndeplinit.

Managerul Calităţii se ocupă în principal de elaborarea şi implementarea politicii în domeniul calităţii, organizarea funcţiunii „calitate”, asigurarea şi implementarea tehnicilor, metodelor şi instrumentelor specifice managementului calităţii, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemului calităţii, tratarea neconformităţilor şi stabilirea măsurilor corective, stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu clienţii şi furnizorii în scopul asigurării calităţii, evaluarea furnizorilor, elaborarea şi urmărirea programelor de audit precum şi educarea, instruirea şi motivarea pentru calitate a personalului.

Responsabilul cu aprovizionarea:

- Gestionează relaţia cu furnizorii existenţi şi contactează potenţialii furnizori;

- Negociază condiţiile comerciale de colaborare şi urmăreşte respectarea acestora;

- Întocmeşte periodic raportări către conducerea societăţii.

Şeful secţiei de producţie se ocupă de organizarea, planificarea, coordonarea, controlul şi gestionarea activităţii unei secţii de producţie de industria alimentară.

Responsabilul CTC:

- elaborează instrucţiuni, proceduri, specificaţii şi tehnologii de control tehnic de calitate;

- realizează controlul de conformitate al materiilor prime, auxiliare şi a materialelor;

- execută controlul procesului tehnologic (de fabricaţie);

- efectuează controlul de conformitate al produselor finite şi al operaţiilor post-fabricaţie (ambalare, transport, depozitare, service-ul produselor, livrare).

Fisiere in arhiva (1):

  • Implementarea Sistemului HACCP pentru Laptele de Consum.doc